Harta Cerului - Februarie 2011

Februarie – 2011

CUPRINS
I……CERUL ÎN LUNA FEBRUARIE

II.      SISTEMUL SOLAR
II.a…Soare, Lună şi crepuscul
II.c….Ocultaţii cu Luna
II.d…Planetele mari – aspect telescopic şi vizibilitate
II.e…Mersul aparent – asteroizi cu magnitudinea < 10
III.     FENOMENE ASTRONOMICE
III.a…Configuraţii planete
III.b…Marea pată roşie – Jupiter
III.c…Fenomene ale sateliţilor jovieni
IV.     STELE ŞI OBIECTE DEEP SKY
IV.a…Stele duble
IV.b…Predicţii pentru stele variabile
IV.c…Obiecte deep sky

I. CERUL LUNII FEBRUARIE

După ce noaptea s-a lăsat şi stelele strălucesc pe bolta cerească, vă invităm să parcurgem un tur al bolţii cereşti, valabil pentru luna februarie.
Privind spre vest, identificăm marele trapez al constelaţiei Pegasus, iar de aici privind la stânga sa – în direcţia est, se vede constelaţia zodiacală, Pisces. Din prelungirea lui Pegas spre zenit, pleacă braţele ce compun Andromeda. Mai înalt, de la Andromeda se află Perseus, iar la zenit este constelaţia Auriga, dominată de strălucitoarea stea alfa – Capella.

Zona de vest a orizontului privită la ora 20
În direcţia sud-est şi continuarea lui Pisces se observă constelaţia Cetus. Între partea de sus a lui Cetus şi între Pisces şi Perseus se găsesc două mici constelaţii compuse din stele slab strălucitoare şi anume Aries, din cadrul zodiacului şi Triangulum.
Apropidu-ne de meridian, de la orizont până la aproape 40° înălţime se desfăşoară constelaţia Eridanus.
În această perioadă avem pe cerul boreal cea mai frumoasă constelaţie, Orion. Încadrat de stele strălucitoare Saiph, Rigel, Bellatrix şi Betelgeuse sub forma unui gigant patrulater tăiat la mijloc de o centură din trei stele de aceeaşi strălucire. Constelaţia în care se observă frumoasa nebuloasă cu numele, Marea nebuloasă din Orion. Este zona cerească cea mai interesantă.

Privind spre sud-vest la ora 20 – zona Triangulum şi Aries.
Deasupra lui Orion spre vest se află constelaţia zodiacală Taurus în care avem două frumoase şi de mari dimensiuni roiuri stelare deschise: Hyades şi Pleiades. Spre est se află tot în cadrul zodiacului – Gemini, în care se observă stele Pollux şi Castor. Sub Gemini, se vede o stea strălucitoare pe nume Procyon, fiind steaua alfa a constelaţiei Canis Minoris.
Apropindu-ne de orizont, în jos de Canis Minoris sa află constelaţia Monoceros, iar mai aproape de orizont, se află cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească: Sirius, stea alfa din constelaţia Canis Majoris.
Stelele Betelgeuse, Procyon şi Sirius formează un triunghi de stele strălucitoare, numit şi triunghiul de iarnă.
În aceeaşi zonă, de la Orion în jos spre orizont, se află constelaţia Lepus.

Zona de sud a orizontului privită la ora 20 – la zenit este Auriga.
Aproape de miezul nopţii, pe când Pegas, Pisces şi Andromeda vor fi apuse, altele se vor înălţa deasupra orizontului estic.
În zona meridianului vor fi constelaţiile zodiacale Cancer şi Leo, iar la sud de acestea se pot observa constelaţiile Sextants şi Hydra. În preajma zenitului se găsesc două constelaţii formate din stele slab strălucitoare şi anume: Lynx şi Leo Minor.
De la Hydra spre est, sunt dispuse constelaţiile Crater şi Corvus. Două constelaţii de formă trapezoidală, compuse din stele slab strălucitoare.
În fine, la est se ridică deasupra orizontului constelaţia zodiacală Virgo dominată de steaua alfa, Spica.

Orizontul privit spre sud, la ora 24 – zona Cancer Leo
În direcţia nord, avem zona de constelaţii circumpolare care înconjoară steaua Polară, stea alfa a constelaţiei Ursa Minor. De la Polară spre linia orizontului se observă la est şi vest de antemeridian, Cepheus şi Draco. În direcţia nord-vest, în sus spre zenit observăm forma unui W răsturnat. Este Cassiopeia, iar mai înalt, stele slabe în strălucire formează constelaţia Camelopardalis.

Dincolo de Draco – spre nod-est se află constelaţia Ursa Major, orientată cu oiştea în jos, iar dincolo de ea este constelaţia Canes Venatici. Aproape de miezul nopţii, tot în direcţia nord-est se ridică deasupra orizontului, între Canes Venatici şi Virgo, constelaţia Coma Berenices. Aici, cu instrumente modeste se pot observa un număr mare de obiecte deep sky pe care le vom preciza la secţiunea dedicată acestui tip de obiecte cereşti.
O stea strălucitoare de nuanţă portocalie se poate vedea în această zonă, sub oiştea Ursei Majoris – este steaua alfa din constelaţia Bootes.
Târziu, în partea a doua a nopţii, când Virgo va fi trecut de meridian, Gemini tind să apună, alte constelaţii putem observa în partea de răsărit a orizontului.
Dacă urmăm Ecliptica, după Virgo urmează spre est, Libra şi Scorpius – cu strălucitoarea stea Antares – ambele sunt constelaţii zodiacale.

Când Bootes este la zenit, dacă coborâm privirea spre orizont în direcţia sud-est, vom observa imediat un arc de cerc din stele moderat strălucitoare, este Corona Borealis, iar sub ea şi între Libra se găsesc constelaţiile Serpens Caput, Ophiucus şi Serpes Cauda.
Ajunşi la est, cu puţin timp înainte de începutul crepuscului de dimineaţă, observăm abia răsărită, o stea strălucitoare – este Altair – steaua alfa din constelaţia Aquila. De aici, dacă ne uităm în direcţia nord-est mai observăm alte două stele la fel de strălucitoare. Acestea trei formează triunghiul de vară.

Dar revenind la orientare, dacă plecăm cu privirea din Altair, oblic în sus şi spre spre nord avem constelaţia Lyra. De forma unui paralelogram dominat de strălucitoarea Vega (a doua stea din triunghi). Între Aquila şi Lyra, se găsesc alte două mici constelaţii şi anume: Vulpecula şi Sagitta.
Ridicând din nou privirea şi plecând din Lyra spre Corona Borealis întâlnim un trapez din colţurile căruia pleacă patru braţe. Este constelaţia Hercules.
Dacă ne întoarcem privirea din nou la Lyra şi spre nord, observăm cea de-a treia stea din triunghiul amintit. Este steaua alfa a constelaţiei Cygnus.
Odată realizat acest tur al constelaţiilor, vom intra într-o secţiune dedicată corpurilor din sistemul solar, condiţiilor de vizibilitate şi fenomenelor astronomice ale acestora.
Sursa: Stellarium v. 10.5

II.      SISTEMUL SOLAR

II.a.  Momentele de răsărit şi apus ale Soarelui şi Lunii şi

durata crepusculului la Bucureşti

Crepusculul astronomic începe seara la apusul Soarelui şi durează până când centrul discului solar coboară la 18° sub orizont. În acest moment, pe timp senin, devin vizibile cu ochiul liber pe cer, stelele de magnitudine 6 şi începe noaptea.
Dimineaţa, fenomenul se produce în ordine inversă, adică durează de la valoarea înălţimii    de -18° a centrului Soarelui până la răsăritul său. Intervalul de timp dintre prima şi a doua coloană, este optim pentru observaţii astronomice. Astfel, noaptea durează între ora 19:04 din data de 1 ianuarie şi ora 5:54 din data de 2 ianuarie.
Sursa: SkyGazer v. 5.50

II.b. Ocultaţii cu Luna

Într-un loc oarecare de coordonate geografice: longitudine l şi latitudine j, este posibil ca Luna să fie văzută ca trecând în dreptul unei stele; desigur aceasta trebuie să fie suficient de strălucitoare pentru a putea fi observat fenomenul, ţinând cont de faptul că Luna este ea însuşi foarte strălucitoare. Acesta este motivul pentru care se exclud din predicţii, stelele cu magnitudinea mai mare de +7 unităţi.




Explicaţii:
Ocultaţii cu Luna: Pentru fiecare din staţii sunt date coordonatele geografice în grade şi fracţiuni zecimale de grad.
Coloana unu notează numărul de criteriu corespunzător punctului de pe harta Lunii pentru fiecare oraş. În coloana doi este data. Coloana trei, indică numărul stelei din catalogul stelar Zodiacal Catalog urmat de magnitudinea aparentă. Următoarea coloană, notează cu DD şi cu RD fenomenele: DD (Disappear Dark) – faptul că steaua dispare pe limbul întunecat şi se notează cu RD (Reappear Dark) – faptul că steaua reapare pe limbul întunecat. Urmează (El), elongaţia Lunii faţă de Soare la momentul la care are loc fenomenul exprimat în UT.
Sursa: WinOccult v.4.0.9.14

II.c. Planetele mari – aspect telescopic şi vizibilitate

În imaginea de mai jos este redat aspectul telescopic al planetelor. Orientarea este: nordul în jos şi estul la dreapta.

Mercur – nu se poate observa, datorită declinaţiei şi apropierii faţă de Soare. Este în conjuncţie superioară la 24 februarie.
Venus se poate observa înainte de răsăritul Soarelui, în crepusculul dimineţii, traversând constelaţia Capricornus.
Marte – este în preajma conjuncţiei cu Soarele deci, nu poate fi observat.
Jupiter – apune din ce în ce mai devreme, putând fi observat spre orizontul vestic , în constelaţia Pisces după apusul Soarelui.
Saturn – răsare aproape de miezul nopţii, în constelaţia Virgo, putând fi observat în condiţii optime, toată noaptea.
Uranus – prezintă aceleaşi condiţii de vizibilitate ca şi Jupiter, fiind la ~6° de acesta în Pisces.
Neptun – nu se poate observa, fiind prea aproape de Soare. Este în conjuncţie la 17 februarie.

Jupiter şi Uranus la orizontul vestic.

Saturn la orizontul estic.
Sursa: Coelix v.2.079

II.d. Mersul aparent – asteroizi cu magnitudinea < 10

Mersul aparent al asteroizilor: 3. JUNO şi 20. MASSALIA

Mersul aparent al asteroizilor: 7. IRIS şi 44. NYSA

Mersul aparent al asteroidului 23. THALIA

Sursa: SkyMap PRO v.11

III. FENOMENE ASTRONOMICE

III.a. Configuraţii planetare

Data	UT	Obiect	Fenomen/obiect
01.02.	19:07	Mercur	Luna	3°16′
03.02.	02:31	Luna	Lună Nouă
03.02.	03:23	Soare	Luna	2°51′
03.02.	04:48	Marte	Luna	3°58′
04.02.	08:52	Neptun	Luna	4°16′
04.02.	16:42	Marte	Conjuncţie
06.02.	05:04	Soare	Marte	1°08′
06.02.	19:29	Marte	Strălucire maximă	1,1
06.02.	20:51	Luna	Apogeu	63,64
07.02.	00:36	Uranus	Luna	5°44′
07.02.	09:08	Jupiter	Luna	5°58′
11.02.	07:18	Luna	Primul Pătrar
13.02.	15:21	Luna	Libraţie max.	-7,5
14.02.	07:52	Luna	Trecere prin nod descendent
17.02.	10:03	Neptun	Conjuncţie
17.02.	14:32	Soare	Neptun	0°31′
17.02.	17:43	Mercur	Apogeu	1,39354
17.02.	21:44	Neptun	Strălucire minimă	8
18.02.	04:48	Neptun	Apogeu	31,00 UA
18.02.	08:36	Luna	Lună Plină
19.02.	07:24	Luna	Perigeu	56,17
20.02.	13:51	Mercur	Marte	1°04′
20.02.	17:09	Mercur	Neptun	1°41′
20.02.	21:29	Marte	Neptun	0°38′
21.02.	15:51	Saturn	Luna	8°27′
24.02.	11:10	Soare	Mercur	2°04′
24.02.	23:26	Luna	Ultimul Pătrar
25.02.	08:48	Mercur	Conjuncţie superioară
25.02.	12:01	Luna	Libraţie max.	7,2
26.02.	20:19	Luna	Trecere prin nod ascendent
26.02.	21:35	Mercur	Strălucire maximă	-1,6

Aspectul zilnic al Lunii

Aspect al conjuncţiei: Lună-Jupiter-Uranus

Aspect al conjuncţiei: Lună-Saturn

III.b. Marea pată roşie – Jupiter

Data	UT	Sistem II
02.02	15h41,9m	Long.=160°
04.02	17h21,3m	Long.=160°
06.02	19h00,8m	Long.=160°
09.02	16h31,9m	Long.=160°
11.02	18h11,4m	Long.=160°
16.02	17h22,0m	Long.=161°
21.02	16h32,6m	Long.=161°
23.02	18h12,0m	Long.=161°
28.02	17h22,6m	Long.=161°

Au fost reţinute doar momentele vizibile din România
Sursa: CalSky

III.c. Fenomene ale sateliţilor jovieni

Vedere telescopică a planetei Jupiter şi poziţiile aparente în orbită, ocupate de un satelit oarecare la diferite momente.

1 – elongaţie estică, 2 – început ocultaţie, 3 – sfârşit ocultaţie, 4 – început eclipsă, 5 – sfârşit eclipse, 6 – elogaţie vestică, 7 – început tranzit satelit, 8 – început tranzit umbră, 9 – sfârşit tranzit satelit, 10 – sfârşit tranzit umbră.

Data	UT	Sat	Fen.	F
03.02.	17:30	I	Oc.	D.
04.02.	17:06	I	Tr.	E.
04.02.	18:04	I	Um.	E.
04.02.	18:26	III	Oc.	D.
07.02.	16:47	II	Um.	I.
07.02.	18:17	I	El.Est
07.02.	17:36	II	Tr.	E.
11.02.	16:53	I	Tr.	I.
11.02.	17:47	I	Um.	I.
12.02.	17:08	I	Ec.	R.
14.02.	17:40	II	Tr.	I.
15.02.	16:55	III	Um.	I.
15.02.	17:36	I	El. W
16.02.	17:13	II	Ec.	R.
22.02.	17:50	III	Tr.	I.
23.02.	16:52	I	El.Est
27.02.	17:41	I	Tr.	E.

Au fost selectate doar momentele care sunt observabile de pe teriroriul României.
Sursa: WinOccult v.4.0.9.14


IV. STELE ŞI OBIECTE DEEP SKY
IV.a. Stele duble şi multiple
SAGUARO ASTRONOMY CLUB.
Abrevierea în coloana NUME:  ,, = F.G.W. Struve, h = John Herschel, HN = Herschel Number. Constelaţia şi coordonatele ecuatoriale. Magnitudinea vizuală a componentelor. Separarea în secunde de arc şi unghiul de poziţie a componentei secundare.

Nume	Con	RA	DEC				Mag	Sep	PA
		h   m	o					„	o
GAMMA	AND	02 03.9	+42.3				2.5/5	10	63
GAMMA	ARI	01 53.5	+19.3				4.5/4.5	8	0
,,1694	CAM	12 49.2	+83.4				5/6	22	326
,,485	CAM	04 07.9	+62.3				7.0/7.1	18	304
PHI	CNC	08 26.8	+26.9				5.5/6	5	217
IOTA	CNC	08 46.7	+28.8				4.5/6.5	31	307
2	CVN	12 16.1	+40.6				5.5/8	11	260
ALPHA	CVN	12 56.1	+38.3				3/5.5	20	228
ALPHA	CMA	06 45.2	-16.7				-1/8	7	72
h 3945	CMA	07 16.6	-23.3				5/7	27	55
TAU	CMA	07 18.7	-25.0				4.5/10	8	79
ALPHA	CAS	00 40.4	+56.6				2.5/9/13	64/38	280/105
ETA	CAS	00 49.0	+57.9				3.5/7.5	11	297
,,163	CAS	01 51.2	+64.8				6.5/8.5	35	35
SIGMA	CAS	23 58.9	+55.8				5.5/7.5	3	326
66	CET	02 12.7	-02.4				6/7.5	16	232
GAMMA	CET	02 43.3	+03.2				3.5/6	3	295
24	COM	12 35.1	+18.4				5/6.5	20	271
DELTA	CRV	12 29.9	-16.5				3/8.5	24	214
,,1669	CRV	12 41.3	-13.0				6/6	5	309
16/17	DRA	16 36.2	+52.9				5/5.5/6	90/3	194/109
MU	DRA	17 05.3	+54.4				5.5/5.5	2	66
NU	DRA	17 32.2	+55.2				5/5	62	312
THETA	ERI	02 58.3	-40.3				3.5/4.5	8	88
F	ERI	03 48.5	-37.6				5/5.5	8	212
32	ERI	03 54.3	-03.0				5/6	7	347
OMICRON	ERI	04 15.4	-07.6				4.5/9.5	83	105
OMEGA	FOR	02 33.8	-28.3				5/8	11	244
ALPHA	GEM	07 34.6	+31.9			2.5/3.5		2/73	140/164
N	HYA	11 32.3	-29.3			6/6		9	210
ALPHA	LEO	10 08.4	+12.0			1.5/8		177	307
GAMMA	LEO	10 19.9	+19.8			2.5/3.5		4	123
88	LEO	11 31.8	+14.4			6.5/8.5		15	326
90	LEO	11 34.7	+16.8			6/7.5/9		3/63	209/235
h3752	LEP	05 21.9	-24.8			5.5/6.5		3/59	97/106
GAMMA	LEP	05 44.5	-22.5			3.5/6		95	351
12	LYN	06 46.2	+59.4			5.5/6		2/9	101/308
38	LYN	09 18.9	+36.8			4/6.5		3	228
BETA	MON	06 28.8	-07.0			5/5.5/6		7/3	132/105
BETAI	ORI	05 14.5	-08.2			0/7		9	202
ETA	ORI	05 24.5	-02.4			4/5		2	77
IOTA	ORI	05 35.4	-05.9			3/7		11	141
SIGMA	ORI	05 38.7	-02.6		4/7.5/10			13/11/42	84/236/61
ZETA	ORI	05 40.7	-02.0		2/5.5			3	164
,,817	ORI	05 54.9	+07.0		8/8			18	73
KAPPA	PUP	07 38.7	-26.8		4.5/4.5			10	318
2	PUP	07 45.5	-14.7		6/7			17	340
35	SEX	10 43.3	+04.7		6.5/7.5			6	236
IOTA	TRI	02 12.4	+30.3		5/6.5			4	72
23	UMA	09 31.5	+63.1	4/9				23	271
ZETA	UMA	13 23.9	+54.9	2.5/4				14	151
ALPHA	UMI	02 30.1	+89.2	2/9				18	218

IV.b. Predicţii pentru stele variabile
Cefeide

TIP DELTA CEP
AW Per	7,0 – 7,9
04.02.	22:59
17.02.	21:14
d Cep	3,5 – 4,4
05.02.	17:39
11.02.	02:27
21.02.	20:02
RT Aur	5,0 – 5,8
10.02.	22:04
22.02.	02:29
25.02.	19:58
RW Cas	8,6 – 9,8
11.02.	22:43
26.02.	17:42
SU cas	5,7 – 6,2
22.02.	03:27
24.02.	02:14
26.02.	01:01
SU Cas	5,7 – 6,2
27.02.	23:48
SZ Tau	6,3 – 6,8
09.02.	18:16
12.02.	21:50
T Mon	5,6 – 6,6
01.02.	21:17
TU Cas	7,7 – 8,3
02.02.	19:32
04.02.	22:53
07.02.	02:13
17.02.	18:56
19.02.	22:17
22.02.	01:37
W Gem	6,5 – 7,4
06.02.	18:07
Zeta Gem	3,6 – 4,2
18.02.	18:29

Tip Mira Ceti

Stea Const.	FEBRUARIE
	1	2	3
S Lac	M
R Peg			M
V Tau			m
U UMi			m
R Aur			m
X Aur		m
R Boo	m
T Cam		m
X Cam	M
T Cas	M
T Cep	M
R Dra			M

Pentru stelele variabile de tip d Cephei, se dau momentele de maxim a strălucirii. În cazul celor de tip Mira Ceti, în coloane se notează cu (m) – minimul şi cu (M) – maximul de strălucire. Cifrele (1, 2, 3) din capul coloanei, reprezintă decada lunii februarie în care are loc fenomenul.
Hărţi pentru identificarea stelelor în cadrul unei constelaţii găsiţi la adresa: ftp://ftp.aavso.org/charts/misc/Constellation/
Sursa: Ephemeris Tool v.4.53


IV.c. Obiecte deep sky
Au fost selectate cela mai frumoase obiecte cereşti vizibile în această lună, ce sunt accesibile şi pentru instrumentele mici şi medii.

Obiect	Con.		TLR		RA	Dec	Tip	Mag	Descriere
eta	Cas		19:31		00 49.1 +57 49		Dbl	3.4/7.5	Sep 12.8″ PA 317° NW
eta	Per		19:31		02 50.7 +55 54		Dbl	3.8/8.5	Sep 28.3″ PA 300° NW
gamma	And		19:31		02 04.9 +42 20		Dbl	2.2/5.5	Sep  9.8″ PA 63° W
lambda	Ari		19:31		01 58.0 +23 35		Dbl	4.9/7.7	Sep 38″ PA 47° galben/albastru  W
M 31	And		19:31		00 42.7 +41 16		Gx	3.4	Galaxia din Andromeda   W
M 34	Per		19:31		02 42.1 +42 47		RD	5.2	luminos  W
M 45	Tau		19:31		03 47.0 +24 07		RD	1.2	Pleiades  SW
M 52	Cas		19:31		23 24.2 +61 35		RD	6.9	stele 9…13m  NW
M 103	Cas		19:31		01 33.4 +60 39		RD	7.4	alungit, stele 10…11m  NW
Mel 20	Per		19:31		03 22.0 +49 00		RD	1.2	Asociaţie stelară  NW
NGC 129	Cas		19:31		00 30.0 +60 13		RD	6.5	dispersat, stele 9…13m  NW
NGC 457	Cas		19:31		01 19.5 +58 17		RD	6.4	luminos, stele 7…10m  NW
NGC 654	Cas		19:31		01 44.0 +61 53		RD	6.5	neregulat, stele 11…14m  NW
NGC 752	And		19:31		01 57.7 +37 40		RD	5.7	frumos  W
NGC 869	Per		19:31		02 19.1 +57 08		RD	5.3	roiul de vest  NW
NGC 884	Per		19:31		02 22.5 +57 09		RD	6.1	roiul de est  NW
NGC 957	Per		19:31		02 33.3 +57 34		RD	7.6	alungit, stele 13…15m  NW
NGC 1342	Per		19:31		03 31.7 +37 22		RD	6.7	dispersat, 60 stele  SW
NGC 1528	Per		19:31		04 15.3 +51 13		RD	6.4	luminos  NW
NGC 1535	Eri		19:31		04 14.3 -12 44		NP	10.4	luminos, mic  S
NGC 7662	And		19:31		23 25.9 +42 33		NP	9.2	Blue Snowball Nebula  NW
NGC 7789	Cas		19:31		23 57.4 +56 43		RD	6.7	stele 11…18m  NW
Stock 2	Cas		19:31		02 15.0 +59 16		RD	4.4	stele frumoase  NW
Tr 2	Per		19:31		02 37.3 +55 59		RD	5.9	20 stele cu 3 duble  NW
STT 84	Tau		19:31		04 31.0 +06 48		Dbl	7.3/8.2	Sep 9″ PA 254° orange/alb.  S
STF 336	Per		19:31		03 02.0 +32 24		Dbl	6.9/8.4	Sep 9″ PA 8° alb/albastru  SW
Web 2	Cam		19:31		03 43.0 +59 58		Dbl	5.9/8.5	Sep 55″ PA 35° alb/albastru  NW
R	Lep		19:49		04 59.6 -14 48		Var	5.5~11.7	Steaua Hind’s Crimson  S
STF 688	Ori		20:08		05 19.0 -10 45		Dbl	8.6/8.7	Sep 11″ PA 273° orange/albastru  S
M 79	Lep		20:13		05 24.2 -24 31		RG	8.4	alungit  S
NGC 1907	Aur		20:17		05 28.1 +35 20		RD	8.2	rotund, stele 9…12m  S
M 38	Aur		20:18		05 28.7 +35 51		RD	6.4	luminos, neregulat  S
M 42	Ori		20:24		05 35.3 -05 23		Nb	4.0	Nebuloasa din Orion  S
M 36	Aur		20:25		05 36.3 +34 08		RD	6.0	luminos, stele 9…11m  S
sigma	Ori		20:28		05 38.7 -02 36		Dbl	4.7/5.6	Sep 12.9″/42.6″ PA 84°/61° S
STF 790	Ori		20:35		05 46.0 -04 16		Dbl	6.4/8.7	Sep 7″ PA 88° orange/albastru  S
M 37	Aur		20:41		05 52.3 +32 33		RD	5.6	500 stele  S
NGC 2169	Ori		20:57		06 08.4 +13 58		RD	5.9	“37″ roi  S
M 35	Gem		20:58		06 08.2 +24 22		RD	5.1	dispersat  S
NGC 2215	Mon		21:10		06 34.7 +08 22		RD	7.3	dispersat  S
beta	Mon		21:18		06 28.8 -07 02		Dbl	4.7/5.2	Sep 7.3″ PA 132° S
NGC 2251	Mon		21:23		06 34.7 +08 22		RD	7.3	dispersat  S
NGC 2252	Mon		21:23		06 34.7 +05 22		RD	7.7	dispersat  S
nu1	CMa		21:25		06 36.0 -18 40		Dbl	5.8/8.5	Sep 17″ PA 262° galben/albastru  S
M 41	CMa		21:35		06 46.0 -20 45		RD	4.5	la Sud de Sirius  S
NGC 2324	Mon		21:53		07 04.1 +01 03		RD	8.4	diam. mare  S
NGC 2362	CMa		22:07		07 18.7 -24 57		RD	4.1	include Tau CMa  S
M 44	Cnc		23:28		08 40.0 +19 40		RD	3.1	Praesepe sau Beehive  S
iota	Cnc		23:35		08 46.7 +28 46		Dbl	4.2/6.6	Iota, Sep 30.5″ PA 307° S
M 81	UMa		00:44		09 55.6 +69 04		Gx	6.9	spirală  N
M 82	UMa		00:44		09 55.9 +69 41		Gx	8.4	banda neagra  N
V	Hya		01:40		10 51.6 -21 15		Var	6~12	roşu închis  S
M 97	UMa		02:03		11 14.8 +55 01		NP	11.0	Owl Nebula  N
Mel 111	Com		03:13		12 25.0 +26 00		RD	1.8	Asociaţie stelară  S
SS	Vir		03:13		12 25.3 +00 46		Var	6~9.6	roşu închis  S
24	Com		03:23		12 35.1 +18 23		Dbl	5.2/6.7	Sep 20.3″ PA 271° S
M 104	Vir	03:28		12 40.0 -11 37			Gx	8.0	Galaxia Sombrero  S
STF 1669	Crv	03:29		12 41.3 -13 01			Dbl	6/6	Sep 5.4″ PA 312° variabilă?  S
Y	CVn	03:33		12 45.1 +45 26			Var	7.4~10	La Superba  N
M 53	Com	04:01		13 12.9 +18 10			RG	7.7	luminos  S
zeta	UMa	04:11		13 23.9 +54 56			Dbl	2.3/4	Sep 14.4″ PA 152° Mizar.  N
M 51	CVn	04:17		13 29.9 +47 12			Gx	8.4	Galaxia Whirlpool  N
M 3	CVn	04:30		13 42.2 +28 23			RG	6.4	luminos, stele 11…m  S
xi	Boo	05:39		14 51.4 +19 06			Dbl	4.7/7.0	Sep 6.6″ PA 318° galben/orange  S
61	Cyg	05:49		21 06.9 +38 45			Dbl	5.2/6	Sep 30.3″ PA 150° Steaua lui Piazzi  NE
beta	Cyg	05:49		19 30.7 +27 58			Dbl	3.1/5.1	Sep 34.3″ PA 54° Albireo!  E
beta	Lyr	05:49		18 50.0 +33 22			Dbl	3.5/8.6	Sep 45.7″ PA 149° E
Cr 399	Vul	05:49		19 25.4 +20 11			RD	3.6	Roiul lui Brocchi E
IC 4665	Oph	05:49		17 46.3 +05 43			RD	4.2	roi, 40′ dia.  SE
IC 4756	Ser	05:49		18 39.0 +05 27			RD	4.6	grup de 80 stele  SE
M 4	Sco	05:49		16 23.6 -26 32			RG	5.9	8-10m, stele luminoase  S
M 5	Ser	05:49		15 18.6 +02 05			RG	5.8	luminos,stele 11…15m  S
M 11	Sct	05:49		18 51.1 -06 16			RD	5.8	Wild Duck, stele 9…14m  SE
M 13	Her	05:49		16 41.7 +36 28			RG	5.9	roiul din Hercules  E
M 56	Lyr	05:49		19 16.6 +30 11			RG	8.3	luminos, stele 11…14m  E
M 57	Lyr	05:49		18 53.6 +33 02			NP	9.4	Ring Nebula  E
M 80	Sco	05:49		16 17.0 -22 59			RG	7.2	luminos  S
M 92	Her	05:49		17 17.1 +43 08			RG	6.5	luminos, dispersat  E
mu	Cep	05:49		21 43.5 +58 47			Var	3.4~5.1	Herschel’s Garnet  NE
NGC 6210	Her	05:49		16 44.5 +23 48			NP	9.7	luminos, mic  SE
NGC 6543	Dra	05:49		17 58.6 +66 38			NP	8.3	Cat’s Eye Nebula  NE
NGC 6633	Oph	05:49		18 27.3 +06 31			RD	4.6	27′ condensat  SE
NGC 6811	Cyg	05:49		19 38.2 +46 34			RD	6.8	diam. mare  NE
NGC 6826	Cyg	05:49		19 44.8 +50 32			NP	8.8	Blinking Planetary  NE
NGC 6910	Cyg	05:49		20 23.2 +40 47			RD	7.4	slab luminos  NE
NGC 7027	Cyg	05:49		21 07.0 +42 14			NP	9.6	15″ dia, 10.4mag  NE
STF 2481	Lyr	05:49		19 11.0 +38 47			Dbl	8.3/8.3	Sep 5″ PA 201° roşu/albastru  E

În prima coloană este trecut astrul urmat de constelaţia în care poate fi observat. Coloana 3 exprimă ora la care obiectul prezintă condiţii optime pentru observat, urmată de coordonatele ecuatoriale ale astrului. În coloana cinci se notează: Dbl-stea dublă sau multiplă, RD-roi dispersat, RG-roi globular, Nb-nebuloasă difuză, NP-nebuloasă planetară, Gx-galaxie, Var-stea variabilă. Ultimele două coloane dau magnitudinea aparentă urmată de o scurtă descriere a obiectului şi punctul cardinal în care se află la ora optimă din coloana doi.