Calendar Astronomic - Ianuarie 2014

Calendar astronomic - ianuarie 2014

O varianta a calendarului, buna de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (182k, pdf).
Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uşilor şi al porţilor. Acesta avea două feţe, ce priveau în direcţii opuse. Această lună nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusă în anul 700 î.Hr de către Numa Pompilius. Înainte de acesta anul începea în luna martie şi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie şi februarie). Ianuarie are 31 de zile.
In traditia noastra populara, luna ianuarie se numeste Gerar.

Harta Cerului - Iulie 2011

Calendar astronomic - iulie 2011



Da Clic pe Poza

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (108 kb).
Luna iulie poartă numele împăratului roman Julius Cezar, ce s-a născut în această lună. Inițial, în imperiul roman, această lună se numea Quintillis pentru că era a cincea din anul roman. Calendarul roman nu avea lunile ianuarie și februarie.
În tradiția noastră populară, luna iulie se numește "Cuptor".

Soarele

Pentru orașul București răsare la începutul lunii la ora 5:34 și apune la 21:04. La mijlocul lunii va răsări la 5:45 și va apune la 20:58, iar pe 30 iulie răsare la 6:01 și apune la 20:42. Calculați când răsare Soarele.

Data
Durata zilei
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țării
1 iulie
15h29m
15h42m
15h23m
15h56m
15h42m
15h42m
10 iulie
15h20m
15h32m
15h15m
15h45m
15h32m
15h32m
20 iulie
15h05m
15h15m
15h00m
15h27m
15h15m
15h15m

Aparent, Soarele va începe luna în constelația Gemini și va intra în Rac pe 22 iulie.

Poziția aparentă a Soarelui în luna iulie
Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Sagittarius până pe 22 iulie când va intra în Capricornus.
De pe Marte Pământul se va vedea seara, după apusul Soarelui, în constelația Ophiucus. Pe tot parcursul lunii, pe cerul marțian, seara, se vor vedea două planete: Terra și Jupiter.

Luna


Fazele Lunii în iulie 2011
În primele zile de iulie nu vom putea vedea Luna. Faza de Lună Nouă se produce pe 1 iulie, ora 11:54. Se va afla în vecinătatea Soarelui și pinguinii din Antarctica vor vedea o eclipsă parțială de Soare.
Seara de 3 iulie va fi prima în care vom vedea secera subțire a Lunii, aflată foarte aproape de orizontul vestic. Nu departe, la dreapta secerii, se va afla planeta Mercur.
În următoarele două seri, 4 și 5 iulie, deasupra Lunii se va afla o stea mai strălucitoare, Regulus din constelatia Leo.
Pe 7 și 8 Luna se va afla în preajma planetei Saturn și a stelei Spica din Virgo. Este o ocazie bună să identificați cele două obiecte. În seara 7 iulie, exact deasupra Lunii se va afla Saturn iar pe 8, steaua Spica.
Pe 8 iulie se va produce și faza de Primul Pătrar, la ora 9:29.
În seara de 11 iulie o altă stea se va afla lângă Lună. Este Antares din constelația Scorpius, o stea gigantă roșie. Căutați Luna înspre orizontul sudic în jurul orei 22 până la 1.
Pe 15 iulie avem Lună Plină, la ora 9:39. Vom vedea Luna toată noaptea timp de trei zile (14-16 iulie).
Dacă priviți Luna în seara 18 iulie vă puteți imagina că undeva sub ea se află planeta Neptun (planetă vizibilă numai prin binoclu). Pe 21 imaginați-vă că sub Lună se află planeta Uranus.
Pe 23 iulie se produce Ultimul Pătrar, la ora 8:02. Deja Luna răsare târziu, dar în următoarele nopți o veți vedea în vecinătatea planetei Jupiter. În noaptea de 23 spre 24 iulie veți vedea o conjuncție spectaculoasă: Luna foarte aproape de planeta Jupiter!
În diminețile de 25 și 26 iulie secera subțire a Lunii se va afla în vecinătatea roiului stelar Pleiadele, o aglomerare de stele aflate la 400 de ani lumină. Un spectacol frumos se va produce în diminețile de 27 și 28 iulie: pe 27 Luna se va afla la dreapta planetei Marte iar în dimineața următoare la stânga ei.
Pe 30 iulie se produce faza de Luna Nouă, a doua din iulie, la ora 21:40.
Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.


Mersul planetelor pe cerul de seară


Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara
Miezul nopții
Dimineața
Saturn (înspre sud-vest) Neptun (înspre sud-est) Marte (înspre est)
Mercur (înspre vest) Jupiter (înspre sud-est)
Neptun, Uranus (înspre sud)
Planeta Mercur își face apariția pe cerul de seară începând cu data de 2-3 iulie. Veți putea vedea planeta la 30 de minute după apusul Soarelui, niciodată pe cer de noapte. Planeta se menține în aceeași poziție față de orizont toată luna dar strălucirea ei variază: va fi mai strălucitoare (și mai ușor de observat) în primele 20 de zile ale lunii. La sfârșitul lunii strălucirea planetei scade și, combinată cu cerul luminos, va putea fi observată prin binocluri.
Pe 3 iulie căutați-o înspre orizontul vestic în jurul orei 21:30 dar nu mai târziu de 22. Luna ne ajută în seara de 3 iulie pentru că se află la stânga planetei. Pe 6 iule se va afla printre stelele roiului stelar Praesepele din constelația Cancer. Până pe 13 iulie planeta se află în constelația Cancer și trece în Leo pe 14.
Între 24-26 iulie planeta se va afla la sud de steaua Regulus din constelația Leo.
Seara se mai poate vedea planeta Saturn. Dacă nu știți care este așteptați până în seara de 7 iulie. Astrul aflat deasupra Lunii este planeta. Pe 8 iulie planeta se afla în dreapta-sus față de Lună. Veți vedea că planeta se vede ca o stea, un punct luminos. Dacă o comparați cu alte stele de aceeași strălucire veți vedea că are o nuanță gălbuie. Și veți mai vedea ceva: Saturn nu sclipește. Aceasta este o dovadă în plus că ați indentificat corect astrul.

Luna și Saturn pe cerul de seară. 6-9 iulie, ora 22

Inelele, discul și sateliții se pot vedea prin instrumente astronomice mici. Observați planeta cât mai repede pentru că Soarele se apropie de ea și nu se va mai vedea seara. Va dispărea în razele acestuia în luna septembrie.
Jupiter răsare la ora 2 la începutul lunii și la miezul nopții la sfârșitul ei. Este cea mai strălucitoare planetă de pe cerul de dimineață (acum că Venus a dispărut în razele Soarelui) și este cea care are mărimea aparentă cea mai mare când este privită prin telescop.
Este ușor de găsit: priviți cerul, înspre est, la o oră, două după ce răsare planeta. Astrul strălucitor aflat nu foarte sus față de orizont este Jupiter. Lumina planetei nu sclipește (scintilează) ca a celorlalte stele. Luna trece prin zonă în diminețile de 23, 24 și 25 iulie.
Planeta se află în constelația Aries iar cele două stele care se află deasupra ei sunt α și β Arietis.

Luna și Jupiter pe cerul de dimineață. 23-27 iulie, ora 4

O altă planetă vizibilă cu ochiul liber este Marte care răsare în jurul orei 3. Se află în Taurus, nu departe de steaua Aldebaran (α Tauri). Dacă înspre orizontul estic vedeți două stele strălucitoare, în jurul orei 4, cea mai slabă ca strălucire este Marte. Probabil că veți observa culoarea portocalie-roșiatică a planetei. Și încă ceva: Marte nu se va vedea cât Luna pe 27 august 2011!
Uranus și Neptun se văd numai prin instrumentele astronomice.
Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au este trecută și faza planetelor

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna iulie (în zilele de 10,26 și 15 iulie.
Planeta Mercur va prezenta schimbări rapide de fază și diametru aparent. Venus rămâne neschimbată ca diametru aparent și fază.
 

Sistemul solar în luna iulie 2011


Poziția planetelor în luna iulie 2011
Mercur se află la depărtare unghiulară maximă de Soare (elongație estică) pe 20 iulie. Pe 26 se va afla la depărtarea maximă de Soare (afeliu), la 69.818.386 km.

Constelații vizibile pe cerul de seară


 
Cerul lunii iulie 2011
Iulie este luna când, seara înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius. Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică „Antares”. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă ușor. Constelația Scorpius are forma literei „S” și se continuă înspre est cu Sagittarius și înspre vest cu Libra.
Înspre sud-vest observăm steaua Spica din Virgo. Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices. Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întalnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se afla la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelația Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții.
Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică”și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra.
Vega se apropie apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stănga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”.
Dinspre est răsare Pegasus și, la scurt timp după miezul noptii, Pisces.


Copyright © 2011 Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, subunitate a Muzeului Municipiului București

Calendarul astronomic al lunii aprilie 2009

Vizibilitatea Lunii In noaptea de 2 aprilie vom gasi Luna in primul patrar, in vecinatatea constelatiei Gemeni, iar trei zile mai tarziu Luna in crestere se va putea observa la doar 3° sud de steaua Regulus, din constelatia Leu. Catre mijlocul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea stelei Antares, din [...]

Vizibilitatea Lunii

In noaptea de 2 aprilie vom gasi Luna in primul patrar, in vecinatatea constelatiei Gemeni, iar trei zile mai tarziu Luna in crestere se va putea observa la doar 3° sud de steaua Regulus, din constelatia Leu.
Catre mijlocul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea stelei Antares, din constelatia Scorpion si a planetei Jupiter.
Pe 22 aprilie, catre sfarsitul crepusculului de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea planetelor Marte si Venus, aproape de orizontul sud-estic al boltii ceresti.
Pe cerul serii de 26 aprilie Luna va fi vizibila din nou, la doar 40 ore de la faza de Luna noua. Satelitul natural al Pamantului va putea fi observat la doar 2° nord-est de Mercur.
Fazele Lunii vor avea loc in aprilie dupa cum urmeaza:
  • Primul patrar – 2 aprilie
  • Luna plina – 9 aprilie
  • Ultimul patrar – 17 aprilie
  • Luna noua – 25 aprilie

Vizibilitatea planetelor

Mercur – datorita pozitiei favorabile a eclipticii pe cerul serii, Mercur va putea fi observat in conditii bune in a doua jumatate a lunii aprilie. Vizibilitatea lui Mercur va fi chiar si mai buna catre sfarsitul lunii, datorita elongatiei maxime, pe care planeta o va atinge pe 26 aprilie (20°,4).
Venus – dupa pozitia de conjunctie inferioara, in care s-a aflat pe 27 martie, Venus va putea fi observata incepand cu a doua jumatate a lui aprilie, ca luceafar de dimineata, aproape de orizontul sud-estic. Diametrul aparent al planetei va scadea la 40″.
Marte – va putea fi observat catre sfarsitul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata. Planeta va fi vizibila la orizontul sud-estic, iar la circa 6° vest de aceasta vom putea observa planeta Venus.
Jupiter – poate fi observat pe cerul diminetii, la orizontul sud-estic, in constelatia Berbec.
Saturn – la o luna de la opozitie, Saturn poate fi observat in conditii optime in prima parte a noptii. Planeta va putea fi observata la circa 7° sud de constelatia Leu.
Uranus – chiar daca va atinge catre sfarsitul lunii o distanta unghiulara considerabila fata de Soare, totusi aceasta nu va fi suficienta pentru a putea observa planeta pe cerul diminetii.
Neptun – poate fi observat dimineata, aproape de orizontul sud-estic. Catre sfarsitul lunii, planeta va putea fi gasita la circa 2° de Jupiter.

Evenimentele astronomice ale lunii


Zi Ora Eveniment
02 04:00 Luna in perigeu, la o distanta de 370013 km de Pamant.

16:34 Luna in primul patrar.
09 16:57 Luna plina.
15 06:00 Marte la doar 0.5° sud de Uranus.
16 11:00 Luna in apogeu, la o distanta de 404232 km de Pamant.
17 15:37 Luna in ultimul patrar.
18 19:00 Venus la 6° nord de Marte.
23 06:00 Ultima vizibilitate a Lunii in scadere.
25 05:23 Luna noua.
26 10:00 Mercur in elongatie estica maxima (20°,4).

21:00 Prima vizibilitate a Lunii in crestere.
28 08:00 Luna in perigeu, la o distanta de 366040 km de Pamant.

Astronomy Picture of the Day - Gibbous Europa

Astronomy Picture of the Day
Discover the cosmos! 
Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 January 30
See Explanation.  Clicking on the picture will download
the highest resolution version available.
Gibbous Europa

Credit: Galileo Project, JPL, NASA; reprocessed by Ted Stryk
Explanation: Although the phase of this moon might appear familiar, the moon itself might not. In fact, this gibbous phase shows part of Jupiter's moon Europa. The robot spacecraft Galileo captured this image mosaic during its mission orbiting Jupiter from 1995 - 2003. Visible are plains of bright ice, cracks that run to the horizon, and dark patches that likely contain both ice and dirt. Raised terrain is particularly apparent near the terminator, where it casts shadows. Europa is nearly the same size as Earth's Moon, but much smoother, showing few highlands or large impact craters. Evidence and images from the Galileo spacecraft, indicated that liquid oceans might exist below the icy surface. To test speculation that these seas hold life, NASA and ESA have started preliminary development of the Europa Jupiter System Mission, a spacecraft proposed for launch around 2020 that would further explore Jupiter and in particular Europa. If the surface ice is thin enough, a future mission might drop hydrobots to burrow into the oceans and search for life.


Authors & editors: Robert Nemiroff (MTU) & Jerry Bonnell (UMCP)
NASA Official: Phillip Newman Specific rights apply.
NASA Web Privacy Policy and Important Notices
A service of: ASD at NASA / GSFC
& Michigan Tech. U.

Moon and Venus Over Switzerland

Astronomy Picture of the Day

Discover the cosmos! Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 February 2
See Explanation.  Clicking on the picture will download
the highest resolution version available.
Moon and Venus Over Switzerland
Credit & Copyright: David Kaplan

Explanation: Sometimes a morning sky can be a combination of serene and surreal. Such a sky perhaps existed before sunrise this past Sunday as viewed from a snowy slope in eastern Switzerland. Quiet clouds blanket the above scene, lit from beneath by lights from the village of Trübbach. A snow covered mountain, Mittlerspitz, poses dramatically on the upper left, hovering over the small town of Balzers, Liechtenstein far below. Peaks from the Alps can be seen across the far right, just below the freshly rising Sun. Visible on the upper right are the crescent Moon and the bright planet Venus. Venus will remain in the morning sky all month, although it will likely not be found in such a photogenic setting.


Authors & editors: Robert Nemiroff (MTU) & Jerry Bonnell (UMCP)
NASA Official: Phillip Newman Specific rights apply.
NASA Web Privacy Policy and Important Notices
A service of: ASD at NASA / GSFC

& Michigan Tech. U.