Harta Cerului - Iulie 2011

Calendar astronomic - iulie 2011



Da Clic pe Poza

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (108 kb).
Luna iulie poartă numele împăratului roman Julius Cezar, ce s-a născut în această lună. Inițial, în imperiul roman, această lună se numea Quintillis pentru că era a cincea din anul roman. Calendarul roman nu avea lunile ianuarie și februarie.
În tradiția noastră populară, luna iulie se numește "Cuptor".

Soarele

Pentru orașul București răsare la începutul lunii la ora 5:34 și apune la 21:04. La mijlocul lunii va răsări la 5:45 și va apune la 20:58, iar pe 30 iulie răsare la 6:01 și apune la 20:42. Calculați când răsare Soarele.

Data
Durata zilei
București
Centrul țării Sudul tării Nordul țării Estul țării Vestul țării
1 iulie
15h29m
15h42m
15h23m
15h56m
15h42m
15h42m
10 iulie
15h20m
15h32m
15h15m
15h45m
15h32m
15h32m
20 iulie
15h05m
15h15m
15h00m
15h27m
15h15m
15h15m

Aparent, Soarele va începe luna în constelația Gemini și va intra în Rac pe 22 iulie.

Poziția aparentă a Soarelui în luna iulie
Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Sagittarius până pe 22 iulie când va intra în Capricornus.
De pe Marte Pământul se va vedea seara, după apusul Soarelui, în constelația Ophiucus. Pe tot parcursul lunii, pe cerul marțian, seara, se vor vedea două planete: Terra și Jupiter.

Luna


Fazele Lunii în iulie 2011
În primele zile de iulie nu vom putea vedea Luna. Faza de Lună Nouă se produce pe 1 iulie, ora 11:54. Se va afla în vecinătatea Soarelui și pinguinii din Antarctica vor vedea o eclipsă parțială de Soare.
Seara de 3 iulie va fi prima în care vom vedea secera subțire a Lunii, aflată foarte aproape de orizontul vestic. Nu departe, la dreapta secerii, se va afla planeta Mercur.
În următoarele două seri, 4 și 5 iulie, deasupra Lunii se va afla o stea mai strălucitoare, Regulus din constelatia Leo.
Pe 7 și 8 Luna se va afla în preajma planetei Saturn și a stelei Spica din Virgo. Este o ocazie bună să identificați cele două obiecte. În seara 7 iulie, exact deasupra Lunii se va afla Saturn iar pe 8, steaua Spica.
Pe 8 iulie se va produce și faza de Primul Pătrar, la ora 9:29.
În seara de 11 iulie o altă stea se va afla lângă Lună. Este Antares din constelația Scorpius, o stea gigantă roșie. Căutați Luna înspre orizontul sudic în jurul orei 22 până la 1.
Pe 15 iulie avem Lună Plină, la ora 9:39. Vom vedea Luna toată noaptea timp de trei zile (14-16 iulie).
Dacă priviți Luna în seara 18 iulie vă puteți imagina că undeva sub ea se află planeta Neptun (planetă vizibilă numai prin binoclu). Pe 21 imaginați-vă că sub Lună se află planeta Uranus.
Pe 23 iulie se produce Ultimul Pătrar, la ora 8:02. Deja Luna răsare târziu, dar în următoarele nopți o veți vedea în vecinătatea planetei Jupiter. În noaptea de 23 spre 24 iulie veți vedea o conjuncție spectaculoasă: Luna foarte aproape de planeta Jupiter!
În diminețile de 25 și 26 iulie secera subțire a Lunii se va afla în vecinătatea roiului stelar Pleiadele, o aglomerare de stele aflate la 400 de ani lumină. Un spectacol frumos se va produce în diminețile de 27 și 28 iulie: pe 27 Luna se va afla la dreapta planetei Marte iar în dimineața următoare la stânga ei.
Pe 30 iulie se produce faza de Luna Nouă, a doua din iulie, la ora 21:40.
Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.


Mersul planetelor pe cerul de seară


Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara
Miezul nopții
Dimineața
Saturn (înspre sud-vest) Neptun (înspre sud-est) Marte (înspre est)
Mercur (înspre vest) Jupiter (înspre sud-est)
Neptun, Uranus (înspre sud)
Planeta Mercur își face apariția pe cerul de seară începând cu data de 2-3 iulie. Veți putea vedea planeta la 30 de minute după apusul Soarelui, niciodată pe cer de noapte. Planeta se menține în aceeași poziție față de orizont toată luna dar strălucirea ei variază: va fi mai strălucitoare (și mai ușor de observat) în primele 20 de zile ale lunii. La sfârșitul lunii strălucirea planetei scade și, combinată cu cerul luminos, va putea fi observată prin binocluri.
Pe 3 iulie căutați-o înspre orizontul vestic în jurul orei 21:30 dar nu mai târziu de 22. Luna ne ajută în seara de 3 iulie pentru că se află la stânga planetei. Pe 6 iule se va afla printre stelele roiului stelar Praesepele din constelația Cancer. Până pe 13 iulie planeta se află în constelația Cancer și trece în Leo pe 14.
Între 24-26 iulie planeta se va afla la sud de steaua Regulus din constelația Leo.
Seara se mai poate vedea planeta Saturn. Dacă nu știți care este așteptați până în seara de 7 iulie. Astrul aflat deasupra Lunii este planeta. Pe 8 iulie planeta se afla în dreapta-sus față de Lună. Veți vedea că planeta se vede ca o stea, un punct luminos. Dacă o comparați cu alte stele de aceeași strălucire veți vedea că are o nuanță gălbuie. Și veți mai vedea ceva: Saturn nu sclipește. Aceasta este o dovadă în plus că ați indentificat corect astrul.

Luna și Saturn pe cerul de seară. 6-9 iulie, ora 22

Inelele, discul și sateliții se pot vedea prin instrumente astronomice mici. Observați planeta cât mai repede pentru că Soarele se apropie de ea și nu se va mai vedea seara. Va dispărea în razele acestuia în luna septembrie.
Jupiter răsare la ora 2 la începutul lunii și la miezul nopții la sfârșitul ei. Este cea mai strălucitoare planetă de pe cerul de dimineață (acum că Venus a dispărut în razele Soarelui) și este cea care are mărimea aparentă cea mai mare când este privită prin telescop.
Este ușor de găsit: priviți cerul, înspre est, la o oră, două după ce răsare planeta. Astrul strălucitor aflat nu foarte sus față de orizont este Jupiter. Lumina planetei nu sclipește (scintilează) ca a celorlalte stele. Luna trece prin zonă în diminețile de 23, 24 și 25 iulie.
Planeta se află în constelația Aries iar cele două stele care se află deasupra ei sunt α și β Arietis.

Luna și Jupiter pe cerul de dimineață. 23-27 iulie, ora 4

O altă planetă vizibilă cu ochiul liber este Marte care răsare în jurul orei 3. Se află în Taurus, nu departe de steaua Aldebaran (α Tauri). Dacă înspre orizontul estic vedeți două stele strălucitoare, în jurul orei 4, cea mai slabă ca strălucire este Marte. Probabil că veți observa culoarea portocalie-roșiatică a planetei. Și încă ceva: Marte nu se va vedea cât Luna pe 27 august 2011!
Uranus și Neptun se văd numai prin instrumentele astronomice.
Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au este trecută și faza planetelor

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna iulie (în zilele de 10,26 și 15 iulie.
Planeta Mercur va prezenta schimbări rapide de fază și diametru aparent. Venus rămâne neschimbată ca diametru aparent și fază.
 

Sistemul solar în luna iulie 2011


Poziția planetelor în luna iulie 2011
Mercur se află la depărtare unghiulară maximă de Soare (elongație estică) pe 20 iulie. Pe 26 se va afla la depărtarea maximă de Soare (afeliu), la 69.818.386 km.

Constelații vizibile pe cerul de seară


 
Cerul lunii iulie 2011
Iulie este luna când, seara înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius. Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică „Antares”. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă ușor. Constelația Scorpius are forma literei „S” și se continuă înspre est cu Sagittarius și înspre vest cu Libra.
Înspre sud-vest observăm steaua Spica din Virgo. Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices. Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întalnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se afla la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelația Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții.
Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică”și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra.
Vega se apropie apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stănga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”.
Dinspre est răsare Pegasus și, la scurt timp după miezul noptii, Pisces.


Copyright © 2011 Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, subunitate a Muzeului Municipiului București

Calendarul astronomic al lunii aprilie 2009

Vizibilitatea Lunii In noaptea de 2 aprilie vom gasi Luna in primul patrar, in vecinatatea constelatiei Gemeni, iar trei zile mai tarziu Luna in crestere se va putea observa la doar 3° sud de steaua Regulus, din constelatia Leu. Catre mijlocul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea stelei Antares, din [...]

Vizibilitatea Lunii

In noaptea de 2 aprilie vom gasi Luna in primul patrar, in vecinatatea constelatiei Gemeni, iar trei zile mai tarziu Luna in crestere se va putea observa la doar 3° sud de steaua Regulus, din constelatia Leu.
Catre mijlocul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea stelei Antares, din constelatia Scorpion si a planetei Jupiter.
Pe 22 aprilie, catre sfarsitul crepusculului de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea planetelor Marte si Venus, aproape de orizontul sud-estic al boltii ceresti.
Pe cerul serii de 26 aprilie Luna va fi vizibila din nou, la doar 40 ore de la faza de Luna noua. Satelitul natural al Pamantului va putea fi observat la doar 2° nord-est de Mercur.
Fazele Lunii vor avea loc in aprilie dupa cum urmeaza:
  • Primul patrar – 2 aprilie
  • Luna plina – 9 aprilie
  • Ultimul patrar – 17 aprilie
  • Luna noua – 25 aprilie

Vizibilitatea planetelor

Mercur – datorita pozitiei favorabile a eclipticii pe cerul serii, Mercur va putea fi observat in conditii bune in a doua jumatate a lunii aprilie. Vizibilitatea lui Mercur va fi chiar si mai buna catre sfarsitul lunii, datorita elongatiei maxime, pe care planeta o va atinge pe 26 aprilie (20°,4).
Venus – dupa pozitia de conjunctie inferioara, in care s-a aflat pe 27 martie, Venus va putea fi observata incepand cu a doua jumatate a lui aprilie, ca luceafar de dimineata, aproape de orizontul sud-estic. Diametrul aparent al planetei va scadea la 40″.
Marte – va putea fi observat catre sfarsitul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata. Planeta va fi vizibila la orizontul sud-estic, iar la circa 6° vest de aceasta vom putea observa planeta Venus.
Jupiter – poate fi observat pe cerul diminetii, la orizontul sud-estic, in constelatia Berbec.
Saturn – la o luna de la opozitie, Saturn poate fi observat in conditii optime in prima parte a noptii. Planeta va putea fi observata la circa 7° sud de constelatia Leu.
Uranus – chiar daca va atinge catre sfarsitul lunii o distanta unghiulara considerabila fata de Soare, totusi aceasta nu va fi suficienta pentru a putea observa planeta pe cerul diminetii.
Neptun – poate fi observat dimineata, aproape de orizontul sud-estic. Catre sfarsitul lunii, planeta va putea fi gasita la circa 2° de Jupiter.

Evenimentele astronomice ale lunii


Zi Ora Eveniment
02 04:00 Luna in perigeu, la o distanta de 370013 km de Pamant.

16:34 Luna in primul patrar.
09 16:57 Luna plina.
15 06:00 Marte la doar 0.5° sud de Uranus.
16 11:00 Luna in apogeu, la o distanta de 404232 km de Pamant.
17 15:37 Luna in ultimul patrar.
18 19:00 Venus la 6° nord de Marte.
23 06:00 Ultima vizibilitate a Lunii in scadere.
25 05:23 Luna noua.
26 10:00 Mercur in elongatie estica maxima (20°,4).

21:00 Prima vizibilitate a Lunii in crestere.
28 08:00 Luna in perigeu, la o distanta de 366040 km de Pamant.

Astronomy Picture of the Day - Gibbous Europa

Astronomy Picture of the Day
Discover the cosmos! 
Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 January 30
See Explanation.  Clicking on the picture will download
the highest resolution version available.
Gibbous Europa

Credit: Galileo Project, JPL, NASA; reprocessed by Ted Stryk
Explanation: Although the phase of this moon might appear familiar, the moon itself might not. In fact, this gibbous phase shows part of Jupiter's moon Europa. The robot spacecraft Galileo captured this image mosaic during its mission orbiting Jupiter from 1995 - 2003. Visible are plains of bright ice, cracks that run to the horizon, and dark patches that likely contain both ice and dirt. Raised terrain is particularly apparent near the terminator, where it casts shadows. Europa is nearly the same size as Earth's Moon, but much smoother, showing few highlands or large impact craters. Evidence and images from the Galileo spacecraft, indicated that liquid oceans might exist below the icy surface. To test speculation that these seas hold life, NASA and ESA have started preliminary development of the Europa Jupiter System Mission, a spacecraft proposed for launch around 2020 that would further explore Jupiter and in particular Europa. If the surface ice is thin enough, a future mission might drop hydrobots to burrow into the oceans and search for life.


Authors & editors: Robert Nemiroff (MTU) & Jerry Bonnell (UMCP)
NASA Official: Phillip Newman Specific rights apply.
NASA Web Privacy Policy and Important Notices
A service of: ASD at NASA / GSFC
& Michigan Tech. U.

Moon and Venus Over Switzerland

Astronomy Picture of the Day

Discover the cosmos! Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 February 2
See Explanation.  Clicking on the picture will download
the highest resolution version available.
Moon and Venus Over Switzerland
Credit & Copyright: David Kaplan

Explanation: Sometimes a morning sky can be a combination of serene and surreal. Such a sky perhaps existed before sunrise this past Sunday as viewed from a snowy slope in eastern Switzerland. Quiet clouds blanket the above scene, lit from beneath by lights from the village of Trübbach. A snow covered mountain, Mittlerspitz, poses dramatically on the upper left, hovering over the small town of Balzers, Liechtenstein far below. Peaks from the Alps can be seen across the far right, just below the freshly rising Sun. Visible on the upper right are the crescent Moon and the bright planet Venus. Venus will remain in the morning sky all month, although it will likely not be found in such a photogenic setting.


Authors & editors: Robert Nemiroff (MTU) & Jerry Bonnell (UMCP)
NASA Official: Phillip Newman Specific rights apply.
NASA Web Privacy Policy and Important Notices
A service of: ASD at NASA / GSFC

& Michigan Tech. U.

Harta Cerului - Februarie 2011

Februarie – 2011

CUPRINS
I……CERUL ÎN LUNA FEBRUARIE

II.      SISTEMUL SOLAR
II.a…Soare, Lună şi crepuscul
II.c….Ocultaţii cu Luna
II.d…Planetele mari – aspect telescopic şi vizibilitate
II.e…Mersul aparent – asteroizi cu magnitudinea < 10
III.     FENOMENE ASTRONOMICE
III.a…Configuraţii planete
III.b…Marea pată roşie – Jupiter
III.c…Fenomene ale sateliţilor jovieni
IV.     STELE ŞI OBIECTE DEEP SKY
IV.a…Stele duble
IV.b…Predicţii pentru stele variabile
IV.c…Obiecte deep sky

I. CERUL LUNII FEBRUARIE
După ce noaptea s-a lăsat şi stelele strălucesc pe bolta cerească, vă invităm să parcurgem un tur al bolţii cereşti, valabil pentru luna februarie.
Privind spre vest, identificăm marele trapez al constelaţiei Pegasus, iar de aici privind la stânga sa – în direcţia est, se vede constelaţia zodiacală, Pisces. Din prelungirea lui Pegas spre zenit, pleacă braţele ce compun Andromeda. Mai înalt, de la Andromeda se află Perseus, iar la zenit este constelaţia Auriga, dominată de strălucitoarea stea alfa – Capella.

Zona de vest a orizontului privită la ora 20
În direcţia sud-est şi continuarea lui Pisces se observă constelaţia Cetus. Între partea de sus a lui Cetus şi între Pisces şi Perseus se găsesc două mici constelaţii compuse din stele slab strălucitoare şi anume Aries, din cadrul zodiacului şi Triangulum.
Apropidu-ne de meridian, de la orizont până la aproape 40° înălţime se desfăşoară constelaţia Eridanus.
În această perioadă avem pe cerul boreal cea mai frumoasă constelaţie, Orion. Încadrat de stele strălucitoare Saiph, Rigel, Bellatrix şi Betelgeuse sub forma unui gigant patrulater tăiat la mijloc de o centură din trei stele de aceeaşi strălucire. Constelaţia în care se observă frumoasa nebuloasă cu numele, Marea nebuloasă din Orion. Este zona cerească cea mai interesantă.

Privind spre sud-vest la ora 20 – zona Triangulum şi Aries.
Deasupra lui Orion spre vest se află constelaţia zodiacală Taurus în care avem două frumoase şi de mari dimensiuni roiuri stelare deschise: Hyades şi Pleiades. Spre est se află tot în cadrul zodiacului – Gemini, în care se observă stele Pollux şi Castor. Sub Gemini, se vede o stea strălucitoare pe nume Procyon, fiind steaua alfa a constelaţiei Canis Minoris.
Apropindu-ne de orizont, în jos de Canis Minoris sa află constelaţia Monoceros, iar mai aproape de orizont, se află cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească: Sirius, stea alfa din constelaţia Canis Majoris.
Stelele Betelgeuse, Procyon şi Sirius formează un triunghi de stele strălucitoare, numit şi triunghiul de iarnă.
În aceeaşi zonă, de la Orion în jos spre orizont, se află constelaţia Lepus.

Zona de sud a orizontului privită la ora 20 – la zenit este Auriga.
Aproape de miezul nopţii, pe când Pegas, Pisces şi Andromeda vor fi apuse, altele se vor înălţa deasupra orizontului estic.
În zona meridianului vor fi constelaţiile zodiacale Cancer şi Leo, iar la sud de acestea se pot observa constelaţiile Sextants şi Hydra. În preajma zenitului se găsesc două constelaţii formate din stele slab strălucitoare şi anume: Lynx şi Leo Minor.
De la Hydra spre est, sunt dispuse constelaţiile Crater şi Corvus. Două constelaţii de formă trapezoidală, compuse din stele slab strălucitoare.
În fine, la est se ridică deasupra orizontului constelaţia zodiacală Virgo dominată de steaua alfa, Spica.

Orizontul privit spre sud, la ora 24 – zona Cancer Leo
În direcţia nord, avem zona de constelaţii circumpolare care înconjoară steaua Polară, stea alfa a constelaţiei Ursa Minor. De la Polară spre linia orizontului se observă la est şi vest de antemeridian, Cepheus şi Draco. În direcţia nord-vest, în sus spre zenit observăm forma unui W răsturnat. Este Cassiopeia, iar mai înalt, stele slabe în strălucire formează constelaţia Camelopardalis.

Dincolo de Draco – spre nod-est se află constelaţia Ursa Major, orientată cu oiştea în jos, iar dincolo de ea este constelaţia Canes Venatici. Aproape de miezul nopţii, tot în direcţia nord-est se ridică deasupra orizontului, între Canes Venatici şi Virgo, constelaţia Coma Berenices. Aici, cu instrumente modeste se pot observa un număr mare de obiecte deep sky pe care le vom preciza la secţiunea dedicată acestui tip de obiecte cereşti.
O stea strălucitoare de nuanţă portocalie se poate vedea în această zonă, sub oiştea Ursei Majoris – este steaua alfa din constelaţia Bootes.
Târziu, în partea a doua a nopţii, când Virgo va fi trecut de meridian, Gemini tind să apună, alte constelaţii putem observa în partea de răsărit a orizontului.
Dacă urmăm Ecliptica, după Virgo urmează spre est, Libra şi Scorpius – cu strălucitoarea stea Antares – ambele sunt constelaţii zodiacale.

Când Bootes este la zenit, dacă coborâm privirea spre orizont în direcţia sud-est, vom observa imediat un arc de cerc din stele moderat strălucitoare, este Corona Borealis, iar sub ea şi între Libra se găsesc constelaţiile Serpens Caput, Ophiucus şi Serpes Cauda.
Ajunşi la est, cu puţin timp înainte de începutul crepuscului de dimineaţă, observăm abia răsărită, o stea strălucitoare – este Altair – steaua alfa din constelaţia Aquila. De aici, dacă ne uităm în direcţia nord-est mai observăm alte două stele la fel de strălucitoare. Acestea trei formează triunghiul de vară.

Dar revenind la orientare, dacă plecăm cu privirea din Altair, oblic în sus şi spre spre nord avem constelaţia Lyra. De forma unui paralelogram dominat de strălucitoarea Vega (a doua stea din triunghi). Între Aquila şi Lyra, se găsesc alte două mici constelaţii şi anume: Vulpecula şi Sagitta.
Ridicând din nou privirea şi plecând din Lyra spre Corona Borealis întâlnim un trapez din colţurile căruia pleacă patru braţe. Este constelaţia Hercules.
Dacă ne întoarcem privirea din nou la Lyra şi spre nord, observăm cea de-a treia stea din triunghiul amintit. Este steaua alfa a constelaţiei Cygnus.
Odată realizat acest tur al constelaţiilor, vom intra într-o secţiune dedicată corpurilor din sistemul solar, condiţiilor de vizibilitate şi fenomenelor astronomice ale acestora.
Sursa: Stellarium v. 10.5


II.      SISTEMUL SOLAR
II.a.  Momentele de răsărit şi apus ale Soarelui şi Lunii şi
durata crepusculului la Bucureşti
Crepusculul astronomic începe seara la apusul Soarelui şi durează până când centrul discului solar coboară la 18° sub orizont. În acest moment, pe timp senin, devin vizibile cu ochiul liber pe cer, stelele de magnitudine 6 şi începe noaptea.
Dimineaţa, fenomenul se produce în ordine inversă, adică durează de la valoarea înălţimii    de -18° a centrului Soarelui până la răsăritul său. Intervalul de timp dintre prima şi a doua coloană, este optim pentru observaţii astronomice. Astfel, noaptea durează între ora 19:04 din data de 1 ianuarie şi ora 5:54 din data de 2 ianuarie.
Sursa: SkyGazer v. 5.50


II.b. Ocultaţii cu Luna
Într-un loc oarecare de coordonate geografice: longitudine l şi latitudine j, este posibil ca Luna să fie văzută ca trecând în dreptul unei stele; desigur aceasta trebuie să fie suficient de strălucitoare pentru a putea fi observat fenomenul, ţinând cont de faptul că Luna este ea însuşi foarte strălucitoare. Acesta este motivul pentru care se exclud din predicţii, stelele cu magnitudinea mai mare de +7 unităţi.




Explicaţii:
Ocultaţii cu Luna: Pentru fiecare din staţii sunt date coordonatele geografice în grade şi fracţiuni zecimale de grad.
Coloana unu notează numărul de criteriu corespunzător punctului de pe harta Lunii pentru fiecare oraş. În coloana doi este data. Coloana trei, indică numărul stelei din catalogul stelar Zodiacal Catalog urmat de magnitudinea aparentă. Următoarea coloană, notează cu DD şi cu RD fenomenele: DD (Disappear Dark) – faptul că steaua dispare pe limbul întunecat şi se notează cu RD (Reappear Dark) – faptul că steaua reapare pe limbul întunecat. Urmează (El), elongaţia Lunii faţă de Soare la momentul la care are loc fenomenul exprimat în UT.
Sursa: WinOccult v.4.0.9.14


II.c. Planetele mari – aspect telescopic şi vizibilitate
În imaginea de mai jos este redat aspectul telescopic al planetelor. Orientarea este: nordul în jos şi estul la dreapta.

Mercur – nu se poate observa, datorită declinaţiei şi apropierii faţă de Soare. Este în conjuncţie superioară la 24 februarie.
Venus se poate observa înainte de răsăritul Soarelui, în crepusculul dimineţii, traversând constelaţia Capricornus.
Marte – este în preajma conjuncţiei cu Soarele deci, nu poate fi observat.
Jupiter – apune din ce în ce mai devreme, putând fi observat spre orizontul vestic , în constelaţia Pisces după apusul Soarelui.
Saturn – răsare aproape de miezul nopţii, în constelaţia Virgo, putând fi observat în condiţii optime, toată noaptea.
Uranus – prezintă aceleaşi condiţii de vizibilitate ca şi Jupiter, fiind la ~6° de acesta în Pisces.
Neptun – nu se poate observa, fiind prea aproape de Soare. Este în conjuncţie la 17 februarie.

Jupiter şi Uranus la orizontul vestic.

Saturn la orizontul estic.
Sursa: Coelix v.2.079


II.d. Mersul aparent – asteroizi cu magnitudinea < 10
Mersul aparent al asteroizilor: 3. JUNO şi 20. MASSALIA

Mersul aparent al asteroizilor: 7. IRIS şi 44. NYSA

Mersul aparent al asteroidului 23. THALIA
Sursa: SkyMap PRO v.11
III. FENOMENE ASTRONOMICE
III.a. Configuraţii planetare
Data UT Obiect Fenomen/obiect
01.02. 19:07 Mercur Luna 3°16′
03.02. 02:31 Luna Lună Nouă
03.02. 03:23 Soare Luna 2°51′
03.02. 04:48 Marte Luna 3°58′
04.02. 08:52 Neptun Luna 4°16′
04.02. 16:42 Marte Conjuncţie
06.02. 05:04 Soare Marte 1°08′
06.02. 19:29 Marte Strălucire maximă 1,1
06.02. 20:51 Luna Apogeu 63,64
07.02. 00:36 Uranus Luna 5°44′
07.02. 09:08 Jupiter Luna 5°58′
11.02. 07:18 Luna Primul Pătrar
13.02. 15:21 Luna Libraţie max. -7,5
14.02. 07:52 Luna Trecere prin nod descendent
17.02. 10:03 Neptun Conjuncţie
17.02. 14:32 Soare Neptun 0°31′
17.02. 17:43 Mercur Apogeu 1,39354
17.02. 21:44 Neptun Strălucire minimă 8
18.02. 04:48 Neptun Apogeu 31,00 UA
18.02. 08:36 Luna Lună Plină
19.02. 07:24 Luna Perigeu 56,17
20.02. 13:51 Mercur Marte 1°04′
20.02. 17:09 Mercur Neptun 1°41′
20.02. 21:29 Marte Neptun 0°38′
21.02. 15:51 Saturn Luna 8°27′
24.02. 11:10 Soare Mercur 2°04′
24.02. 23:26 Luna Ultimul Pătrar
25.02. 08:48 Mercur Conjuncţie superioară
25.02. 12:01 Luna Libraţie max. 7,2
26.02. 20:19 Luna Trecere prin nod ascendent
26.02. 21:35 Mercur Strălucire maximă -1,6
Aspectul zilnic al Lunii

Aspect al conjuncţiei: Lună-Jupiter-Uranus

Aspect al conjuncţiei: Lună-Saturn

III.b. Marea pată roşie – Jupiter
Data UT Sistem II
02.02 15h41,9m Long.=160°
04.02 17h21,3m Long.=160°
06.02 19h00,8m Long.=160°
09.02 16h31,9m Long.=160°
11.02 18h11,4m Long.=160°
16.02 17h22,0m Long.=161°
21.02 16h32,6m Long.=161°
23.02 18h12,0m Long.=161°
28.02 17h22,6m Long.=161°
Au fost reţinute doar momentele vizibile din România
Sursa: CalSky
III.c. Fenomene ale sateliţilor jovieni
Vedere telescopică a planetei Jupiter şi poziţiile aparente în orbită, ocupate de un satelit oarecare la diferite momente.

1 – elongaţie estică, 2 – început ocultaţie, 3 – sfârşit ocultaţie, 4 – început eclipsă, 5 – sfârşit eclipse, 6 – elogaţie vestică, 7 – început tranzit satelit, 8 – început tranzit umbră, 9 – sfârşit tranzit satelit, 10 – sfârşit tranzit umbră.
Data UT Sat Fen. F
03.02. 17:30 I Oc. D.
04.02. 17:06 I Tr. E.
04.02. 18:04 I Um. E.
04.02. 18:26 III Oc. D.
07.02. 16:47 II Um. I.
07.02. 18:17 I El.Est
07.02. 17:36 II Tr. E.
11.02. 16:53 I Tr. I.
11.02. 17:47 I Um. I.
12.02. 17:08 I Ec. R.
14.02. 17:40 II Tr. I.
15.02. 16:55 III Um. I.
15.02. 17:36 I El. W
16.02. 17:13 II Ec. R.
22.02. 17:50 III Tr. I.
23.02. 16:52 I El.Est
27.02. 17:41 I Tr. E.
Au fost selectate doar momentele care sunt observabile de pe teriroriul României.
Sursa: WinOccult v.4.0.9.14


IV. STELE ŞI OBIECTE DEEP SKY
IV.a. Stele duble şi multiple
SAGUARO ASTRONOMY CLUB.
Abrevierea în coloana NUME:  ,, = F.G.W. Struve, h = John Herschel, HN = Herschel Number. Constelaţia şi coordonatele ecuatoriale. Magnitudinea vizuală a componentelor. Separarea în secunde de arc şi unghiul de poziţie a componentei secundare.
Nume Con RA DEC Mag Sep PA
h   m o o
GAMMA AND 02 03.9 +42.3 2.5/5 10 63
GAMMA ARI 01 53.5 +19.3 4.5/4.5 8 0
,,1694 CAM 12 49.2 +83.4 5/6 22 326
,,485 CAM 04 07.9 +62.3 7.0/7.1 18 304
PHI CNC 08 26.8 +26.9 5.5/6 5 217
IOTA CNC 08 46.7 +28.8 4.5/6.5 31 307
2 CVN 12 16.1 +40.6 5.5/8 11 260
ALPHA CVN 12 56.1 +38.3 3/5.5 20 228
ALPHA CMA 06 45.2 -16.7 -1/8 7 72
h 3945 CMA 07 16.6 -23.3 5/7 27 55
TAU CMA 07 18.7 -25.0 4.5/10 8 79
ALPHA CAS 00 40.4 +56.6 2.5/9/13 64/38 280/105
ETA CAS 00 49.0 +57.9 3.5/7.5 11 297
,,163 CAS 01 51.2 +64.8 6.5/8.5 35 35
SIGMA CAS 23 58.9 +55.8 5.5/7.5 3 326
66 CET 02 12.7 -02.4 6/7.5 16 232
GAMMA CET 02 43.3 +03.2 3.5/6 3 295
24 COM 12 35.1 +18.4 5/6.5 20 271
DELTA CRV 12 29.9 -16.5 3/8.5 24 214
,,1669 CRV 12 41.3 -13.0 6/6 5 309
16/17 DRA 16 36.2 +52.9 5/5.5/6 90/3 194/109
MU DRA 17 05.3 +54.4 5.5/5.5 2 66
NU DRA 17 32.2 +55.2 5/5 62 312
THETA ERI 02 58.3 -40.3 3.5/4.5 8 88
F ERI 03 48.5 -37.6 5/5.5 8 212
32 ERI 03 54.3 -03.0 5/6 7 347
OMICRON ERI 04 15.4 -07.6 4.5/9.5 83 105
OMEGA FOR 02 33.8 -28.3 5/8 11 244
ALPHA GEM 07 34.6 +31.9 2.5/3.5 2/73 140/164
N HYA 11 32.3 -29.3 6/6 9 210
ALPHA LEO 10 08.4 +12.0 1.5/8 177 307
GAMMA LEO 10 19.9 +19.8 2.5/3.5 4 123
88 LEO 11 31.8 +14.4 6.5/8.5 15 326
90 LEO 11 34.7 +16.8 6/7.5/9 3/63 209/235
h3752 LEP 05 21.9 -24.8 5.5/6.5 3/59 97/106
GAMMA LEP 05 44.5 -22.5 3.5/6 95 351
12 LYN 06 46.2 +59.4 5.5/6 2/9 101/308
38 LYN 09 18.9 +36.8 4/6.5 3 228
BETA MON 06 28.8 -07.0 5/5.5/6 7/3 132/105
BETAI ORI 05 14.5 -08.2 0/7 9 202
ETA ORI 05 24.5 -02.4 4/5 2 77
IOTA ORI 05 35.4 -05.9 3/7 11 141
SIGMA ORI 05 38.7 -02.6 4/7.5/10 13/11/42 84/236/61
ZETA ORI 05 40.7 -02.0 2/5.5 3 164
,,817 ORI 05 54.9 +07.0 8/8 18 73
KAPPA PUP 07 38.7 -26.8 4.5/4.5 10 318
2 PUP 07 45.5 -14.7 6/7 17 340
35 SEX 10 43.3 +04.7 6.5/7.5 6 236
IOTA TRI 02 12.4 +30.3 5/6.5 4 72
23 UMA 09 31.5 +63.1 4/9 23 271
ZETA UMA 13 23.9 +54.9 2.5/4 14 151
ALPHA UMI 02 30.1 +89.2 2/9 18 218










IV.b. Predicţii pentru stele variabile
Cefeide
TIP DELTA CEP
AW Per 7,0 – 7,9
04.02. 22:59
17.02. 21:14
d Cep 3,5 – 4,4
05.02. 17:39
11.02. 02:27
21.02. 20:02
RT Aur 5,0 – 5,8
10.02. 22:04
22.02. 02:29
25.02. 19:58
RW Cas 8,6 – 9,8
11.02. 22:43
26.02. 17:42
SU cas 5,7 – 6,2
22.02. 03:27
24.02. 02:14
26.02. 01:01
SU Cas 5,7 – 6,2
27.02. 23:48
SZ Tau 6,3 – 6,8
09.02. 18:16
12.02. 21:50
T Mon 5,6 – 6,6
01.02. 21:17
TU Cas 7,7 – 8,3
02.02. 19:32
04.02. 22:53
07.02. 02:13
17.02. 18:56
19.02. 22:17
22.02. 01:37
W Gem 6,5 – 7,4
06.02. 18:07
Zeta Gem 3,6 – 4,2
18.02. 18:29



Tip Mira Ceti

Stea Const. FEBRUARIE
1 2 3
S Lac M
R Peg M
V Tau m
U UMi m
R Aur m
X Aur m
R Boo m
T Cam m
X Cam M
T Cas M
T Cep M
R Dra M
Pentru stelele variabile de tip d Cephei, se dau momentele de maxim a strălucirii. În cazul celor de tip Mira Ceti, în coloane se notează cu (m) – minimul şi cu (M) – maximul de strălucire. Cifrele (1, 2, 3) din capul coloanei, reprezintă decada lunii februarie în care are loc fenomenul.
Hărţi pentru identificarea stelelor în cadrul unei constelaţii găsiţi la adresa: ftp://ftp.aavso.org/charts/misc/Constellation/
Sursa: Ephemeris Tool v.4.53


IV.c. Obiecte deep sky
Au fost selectate cela mai frumoase obiecte cereşti vizibile în această lună, ce sunt accesibile şi pentru instrumentele mici şi medii.
Obiect Con. TLR RA Dec Tip Mag Descriere
eta Cas 19:31 00 49.1 +57 49 Dbl 3.4/7.5 Sep 12.8″ PA 317° NW
eta Per 19:31 02 50.7 +55 54 Dbl 3.8/8.5 Sep 28.3″ PA 300° NW
gamma And 19:31 02 04.9 +42 20 Dbl 2.2/5.5 Sep  9.8″ PA 63° W
lambda Ari 19:31 01 58.0 +23 35 Dbl 4.9/7.7 Sep 38″ PA 47° galben/albastru  W
M 31 And 19:31 00 42.7 +41 16 Gx 3.4 Galaxia din Andromeda   W
M 34 Per 19:31 02 42.1 +42 47 RD 5.2 luminos  W
M 45 Tau 19:31 03 47.0 +24 07 RD 1.2 Pleiades  SW
M 52 Cas 19:31 23 24.2 +61 35 RD 6.9 stele 9…13m  NW
M 103 Cas 19:31 01 33.4 +60 39 RD 7.4 alungit, stele 10…11m  NW
Mel 20 Per 19:31 03 22.0 +49 00 RD 1.2 Asociaţie stelară  NW
NGC 129 Cas 19:31 00 30.0 +60 13 RD 6.5 dispersat, stele 9…13m  NW
NGC 457 Cas 19:31 01 19.5 +58 17 RD 6.4 luminos, stele 7…10m  NW
NGC 654 Cas 19:31 01 44.0 +61 53 RD 6.5 neregulat, stele 11…14m  NW
NGC 752 And 19:31 01 57.7 +37 40 RD 5.7 frumos  W
NGC 869 Per 19:31 02 19.1 +57 08 RD 5.3 roiul de vest  NW
NGC 884 Per 19:31 02 22.5 +57 09 RD 6.1 roiul de est  NW
NGC 957 Per 19:31 02 33.3 +57 34 RD 7.6 alungit, stele 13…15m  NW
NGC 1342 Per 19:31 03 31.7 +37 22 RD 6.7 dispersat, 60 stele  SW
NGC 1528 Per 19:31 04 15.3 +51 13 RD 6.4 luminos  NW
NGC 1535 Eri 19:31 04 14.3 -12 44 NP 10.4 luminos, mic  S
NGC 7662 And 19:31 23 25.9 +42 33 NP 9.2 Blue Snowball Nebula  NW
NGC 7789 Cas 19:31 23 57.4 +56 43 RD 6.7 stele 11…18m  NW
Stock 2 Cas 19:31 02 15.0 +59 16 RD 4.4 stele frumoase  NW
Tr 2 Per 19:31 02 37.3 +55 59 RD 5.9 20 stele cu 3 duble  NW
STT 84 Tau 19:31 04 31.0 +06 48 Dbl 7.3/8.2 Sep 9″ PA 254° orange/alb.  S
STF 336 Per 19:31 03 02.0 +32 24 Dbl 6.9/8.4 Sep 9″ PA 8° alb/albastru  SW
Web 2 Cam 19:31 03 43.0 +59 58 Dbl 5.9/8.5 Sep 55″ PA 35° alb/albastru  NW
R Lep 19:49 04 59.6 -14 48 Var 5.5~11.7 Steaua Hind’s Crimson  S
STF 688 Ori 20:08 05 19.0 -10 45 Dbl 8.6/8.7 Sep 11″ PA 273° orange/albastru  S
M 79 Lep 20:13 05 24.2 -24 31 RG 8.4 alungit  S
NGC 1907 Aur 20:17 05 28.1 +35 20 RD 8.2 rotund, stele 9…12m  S
M 38 Aur 20:18 05 28.7 +35 51 RD 6.4 luminos, neregulat  S
M 42 Ori 20:24 05 35.3 -05 23 Nb 4.0 Nebuloasa din Orion  S
M 36 Aur 20:25 05 36.3 +34 08 RD 6.0 luminos, stele 9…11m  S
sigma Ori 20:28 05 38.7 -02 36 Dbl 4.7/5.6 Sep 12.9″/42.6″ PA 84°/61° S
STF 790 Ori 20:35 05 46.0 -04 16 Dbl 6.4/8.7 Sep 7″ PA 88° orange/albastru  S
M 37 Aur 20:41 05 52.3 +32 33 RD 5.6 500 stele  S
NGC 2169 Ori 20:57 06 08.4 +13 58 RD 5.9 “37″ roi  S
M 35 Gem 20:58 06 08.2 +24 22 RD 5.1 dispersat  S
NGC 2215 Mon 21:10 06 34.7 +08 22 RD 7.3 dispersat  S
beta Mon 21:18 06 28.8 -07 02 Dbl 4.7/5.2 Sep 7.3″ PA 132° S
NGC 2251 Mon 21:23 06 34.7 +08 22 RD 7.3 dispersat  S
NGC 2252 Mon 21:23 06 34.7 +05 22 RD 7.7 dispersat  S
nu1 CMa 21:25 06 36.0 -18 40 Dbl 5.8/8.5 Sep 17″ PA 262° galben/albastru  S
M 41 CMa 21:35 06 46.0 -20 45 RD 4.5 la Sud de Sirius  S
NGC 2324 Mon 21:53 07 04.1 +01 03 RD 8.4 diam. mare  S
NGC 2362 CMa 22:07 07 18.7 -24 57 RD 4.1 include Tau CMa  S
M 44 Cnc 23:28 08 40.0 +19 40 RD 3.1 Praesepe sau Beehive  S
iota Cnc 23:35 08 46.7 +28 46 Dbl 4.2/6.6 Iota, Sep 30.5″ PA 307° S
M 81 UMa 00:44 09 55.6 +69 04 Gx 6.9 spirală  N
M 82 UMa 00:44 09 55.9 +69 41 Gx 8.4 banda neagra  N
V Hya 01:40 10 51.6 -21 15 Var 6~12 roşu închis  S
M 97 UMa 02:03 11 14.8 +55 01 NP 11.0 Owl Nebula  N
Mel 111 Com 03:13 12 25.0 +26 00 RD 1.8 Asociaţie stelară  S
SS Vir 03:13 12 25.3 +00 46 Var 6~9.6 roşu închis  S
24 Com 03:23 12 35.1 +18 23 Dbl 5.2/6.7 Sep 20.3″ PA 271° S
M 104 Vir 03:28 12 40.0 -11 37 Gx 8.0 Galaxia Sombrero  S
STF 1669 Crv 03:29 12 41.3 -13 01 Dbl 6/6 Sep 5.4″ PA 312° variabilă?  S
Y CVn 03:33 12 45.1 +45 26 Var 7.4~10 La Superba  N
M 53 Com 04:01 13 12.9 +18 10 RG 7.7 luminos  S
zeta UMa 04:11 13 23.9 +54 56 Dbl 2.3/4 Sep 14.4″ PA 152° Mizar.  N
M 51 CVn 04:17 13 29.9 +47 12 Gx 8.4 Galaxia Whirlpool  N
M 3 CVn 04:30 13 42.2 +28 23 RG 6.4 luminos, stele 11…m  S
xi Boo 05:39 14 51.4 +19 06 Dbl 4.7/7.0 Sep 6.6″ PA 318° galben/orange  S
61 Cyg 05:49 21 06.9 +38 45 Dbl 5.2/6 Sep 30.3″ PA 150° Steaua lui Piazzi  NE
beta Cyg 05:49 19 30.7 +27 58 Dbl 3.1/5.1 Sep 34.3″ PA 54° Albireo!  E
beta Lyr 05:49 18 50.0 +33 22 Dbl 3.5/8.6 Sep 45.7″ PA 149° E
Cr 399 Vul 05:49 19 25.4 +20 11 RD 3.6 Roiul lui Brocchi E
IC 4665 Oph 05:49 17 46.3 +05 43 RD 4.2 roi, 40′ dia.  SE
IC 4756 Ser 05:49 18 39.0 +05 27 RD 4.6 grup de 80 stele  SE
M 4 Sco 05:49 16 23.6 -26 32 RG 5.9 8-10m, stele luminoase  S
M 5 Ser 05:49 15 18.6 +02 05 RG 5.8 luminos,stele 11…15m  S
M 11 Sct 05:49 18 51.1 -06 16 RD 5.8 Wild Duck, stele 9…14m  SE
M 13 Her 05:49 16 41.7 +36 28 RG 5.9 roiul din Hercules  E
M 56 Lyr 05:49 19 16.6 +30 11 RG 8.3 luminos, stele 11…14m  E
M 57 Lyr 05:49 18 53.6 +33 02 NP 9.4 Ring Nebula  E
M 80 Sco 05:49 16 17.0 -22 59 RG 7.2 luminos  S
M 92 Her 05:49 17 17.1 +43 08 RG 6.5 luminos, dispersat  E
mu Cep 05:49 21 43.5 +58 47 Var 3.4~5.1 Herschel’s Garnet  NE
NGC 6210 Her 05:49 16 44.5 +23 48 NP 9.7 luminos, mic  SE
NGC 6543 Dra 05:49 17 58.6 +66 38 NP 8.3 Cat’s Eye Nebula  NE
NGC 6633 Oph 05:49 18 27.3 +06 31 RD 4.6 27′ condensat  SE
NGC 6811 Cyg 05:49 19 38.2 +46 34 RD 6.8 diam. mare  NE
NGC 6826 Cyg 05:49 19 44.8 +50 32 NP 8.8 Blinking Planetary  NE
NGC 6910 Cyg 05:49 20 23.2 +40 47 RD 7.4 slab luminos  NE
NGC 7027 Cyg 05:49 21 07.0 +42 14 NP 9.6 15″ dia, 10.4mag  NE
STF 2481 Lyr 05:49 19 11.0 +38 47 Dbl 8.3/8.3 Sep 5″ PA 201° roşu/albastru  E
În prima coloană este trecut astrul urmat de constelaţia în care poate fi observat. Coloana 3 exprimă ora la care obiectul prezintă condiţii optime pentru observat, urmată de coordonatele ecuatoriale ale astrului. În coloana cinci se notează: Dbl-stea dublă sau multiplă, RD-roi dispersat, RG-roi globular, Nb-nebuloasă difuză, NP-nebuloasă planetară, Gx-galaxie, Var-stea variabilă. Ultimele două coloane dau magnitudinea aparentă urmată de o scurtă descriere a obiectului şi punctul cardinal în care se află la ora optimă din coloana doi.