Observatori OZN - The UFO Vigilantes - Full Feature - SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA
Descrierea filmului
Peste tot în lume și cu precădere pe cerul Mexicului sunt observate lucruri incredibile. Un nou grup de observatori ai fenomenului OZN, denumit „The Vigilantes” și dotat cu ehipamente audio-video de ultimă generație, scrutează cerul și obține rezultate uimitoare.
Printre filmările incredibile se află și dovada de netăgăduit a unui obiect neidentificat nou și ciudat, botezat Ebanis. Potrivit investigatorilor de OZN-uri, existența Ebanis sugerează că există structuri biologice gigantice care se comportă ca un fel de portavion pentru OZN-uri. În premieră, acest film documentar dezvăluie un raport complet privind valul de activitate OZN din Mexic, despre care mulți cercetători consideră că este un punct de contact real între omenire și extratereștri.
Printre filmările incredibile se află și dovada de netăgăduit a unui obiect neidentificat nou și ciudat, botezat Ebanis. Potrivit investigatorilor de OZN-uri, existența Ebanis sugerează că există structuri biologice gigantice care se comportă ca un fel de portavion pentru OZN-uri. În premieră, acest film documentar dezvăluie un raport complet privind valul de activitate OZN din Mexic, despre care mulți cercetători consideră că este un punct de contact real între omenire și extratereștri.
Piatra Digthon
Este un bolovan de 40 de tone localizat pe malul râului Taunton din Massachusetts, SUA, acoperit de gravuri misterioase.
Se presupune că piatra datează din timpul erei glaciare (10.000-13.000 ani) şi până în anul 1963 a stat în apă, doar partea superioară fiind descoperită pentru o perioadă scurtă de timp.
În anul 1680, un colonist britanic pe nume John Danforth a studiat desenele din partea superioară a Pietrei Dighton, iar 10 ani mai târziu a scris o carte intitulata "The Wonderful Works of God Commemorated", în care a descrisa piatra.
Antone Court Gebelin, un arheolog francez, care nu văzuse niciodată piatra propriu-zisă ci doar o parte din gravuri, a enunţat în anul 1781 o teorie conform căreia gravurile ar aparţine fenicienilor. În anul 1837, Carl Christian Rafn a afirmat că incrispţiile ar aparţine de fapt vikingilor, însă nu a putut dovedi acest lucru.
La finele Primului Război Mondial, în 1918, Edmund Delaware, a iniţiat o nouă teorie, potrivit căreia inscripţiile au o provenienţă portugheză.
Totul a pornit de la cifra 1511 care a fost descoperită pe piatră. Delaware a studiat istoria Portugaliei şi a descoperit că Gaspar Corte Real a plecat în expedie spre America în anul 1502 şi niciodată nu s-a mai întors în ţara sa de origine. Fratele lui, Miguel Corte Real, a plecat să-l caute la data de 10 mai 1502, dar nici el nu s-a mai întors acasă. Gravurile de pe misterioasa piatra arată următoarele indicii: anul 1522, numele lui Miguel Corte Real şi stema portugheză în formă de V. Se pare că astfel misterul a fost dezlegat, însă mai sunt sceptici care contestă acestă teorie.
Se presupune că piatra datează din timpul erei glaciare (10.000-13.000 ani) şi până în anul 1963 a stat în apă, doar partea superioară fiind descoperită pentru o perioadă scurtă de timp.
În anul 1680, un colonist britanic pe nume John Danforth a studiat desenele din partea superioară a Pietrei Dighton, iar 10 ani mai târziu a scris o carte intitulata "The Wonderful Works of God Commemorated", în care a descrisa piatra.
Antone Court Gebelin, un arheolog francez, care nu văzuse niciodată piatra propriu-zisă ci doar o parte din gravuri, a enunţat în anul 1781 o teorie conform căreia gravurile ar aparţine fenicienilor. În anul 1837, Carl Christian Rafn a afirmat că incrispţiile ar aparţine de fapt vikingilor, însă nu a putut dovedi acest lucru.
La finele Primului Război Mondial, în 1918, Edmund Delaware, a iniţiat o nouă teorie, potrivit căreia inscripţiile au o provenienţă portugheză.
Totul a pornit de la cifra 1511 care a fost descoperită pe piatră. Delaware a studiat istoria Portugaliei şi a descoperit că Gaspar Corte Real a plecat în expedie spre America în anul 1502 şi niciodată nu s-a mai întors în ţara sa de origine. Fratele lui, Miguel Corte Real, a plecat să-l caute la data de 10 mai 1502, dar nici el nu s-a mai întors acasă. Gravurile de pe misterioasa piatra arată următoarele indicii: anul 1522, numele lui Miguel Corte Real şi stema portugheză în formă de V. Se pare că astfel misterul a fost dezlegat, însă mai sunt sceptici care contestă acestă teorie.
Earth 2.1 - Exoplanet Trappist-1d
Exoplanet TRAPPIST-1d
TRAPPIST-1d (also known as 2MASS J23062928-0502285 d) is an exoplanet, likely rocky, orbiting within or slightly outside the habitable zone around the ultracool dwarf star TRAPPIST-1 approximately 40 light-years (12.1 parsecs) away from Earth in the constellation of Aquarius. The exoplanet was found by using the transit method, in which the dimming effect that a planet causes as it crosses in front of its star is measured.
Mass, radius, and temperature
TRAPPIST-1d is an Earth-sized exoplanet, meaning it has a mass and radius close to that of Earth. It has an equilibrium temperature of 288 K (15 °C; 59 °F). It has a radius of 1.16 R⊕. The mass has not yet been estimated, but based on its size, a mass of around 1.7 M⊕ is possible.
Host star
The planet orbits an (M-type) ultracool dwarf star named TRAPPIST-1. The star has a mass of 0.08 M☉ and a radius of 0.11 R☉. It has a temperature of 2550 K and is at least 500 million years old. In comparison, the Sun is 4.6 billion years old and has a temperature of 5778 K. The star is metal-rich, with a metallicity ([Fe/H]) of 0.04, or 109% the solar amount. This is particularly odd as such low-mass stars near the boundary between brown dwarfs and hydrogen-fusing stars should be expected to have considerly less metals then the Sun. Its luminosity (L☉) is 0.04% of that of the Sun.
The star's apparent magnitude, or how bright it appears from Earth's perspective, is 18.8. Therefore, it is too dim to be seen with the naked eye.
Orbit
TRAPPIST-1d orbits its host star with an orbital period of about 4.05 days and an orbital radius of about 0.0214 times that of Earth's (compared to the distance of Mercury from the Sun, which is about 0.38 AU).
Habitability
The exoplanet was announced to be either orbiting within or slightly outside of the habitable zone of its parent star, the region where, with the correct conditions and atmospheric properties, liquid water may exist on the surface of the planet. TRAPPIST-1d has a radius of around 1.16 R⊕, so it is likely rocky. Its host star is a red ultracool dwarf, with only about 8% of the mass of the Sun (close to the boundary between brown dwarfs and hydrogen-fusing stars). As a result, stars like TRAPPIST-1 have the ability to live up to 4–5 trillion years, 400–500 times longer than the Sun will live. Because of this ability to live for long periods of time, it is likely TRAPPIST-1 will be one of the last remaining stars when the Universe is much older than it is now, when the gas needed to form new stars will be exhausted, and the remaining ones begin to die off.
The planet is very likely tidally locked, with one hemisphere permanently facing towards TRAPPIST-1 and the other shrouded in darkness. However, between these two intense areas, there would be a sliver of habitability – called the terminator line, where the temperatures may be suitable (about 273 K (0 °C; 32 °F)) for liquid water to exist. Additionally, a much larger portion of the planet may be habitable if it supports a thick enough atmosphere to transfer heat to the side facing away from the star.
During formation of the system, it is possible that water loss during its first few million years of existence occurred. This was likely due to photoevaporation.
TRAPPIST-1d may have kept enough water to remain habitable depending on its initial content. The two innermost planets, b and c, probably lost up to four times the amount of Earth's oceans, depending on their composition.
Discovery
A team of astronomers headed by Michaël Gillon of the Institut d’Astrophysique et Géophysique at the University of Liège in Belgium used the TRAPPIST (Transiting Planets and Planetesimals Small Telescope) telescope at the La Silla Observatory in the Atacama desert, Chile, to observe TRAPPIST-1 and search for orbiting planets. By utilising transit photometry, they discovered three Earth-sized planets orbiting the dwarf star; the innermost two are tidally locked to their host star while the outermost appears to lie either within the system's habitable zone or just outside of it. The team made their observations from September to December 2015 and published its findings in the May 2016 issue of the journal Nature.
Image Credit: NASA/R. Hurt/T. Pyle
Explanation from: https://en.wikipedia.org/wiki/TRAPPIST-1d
Triangular UFO over Amsterdam
Netherlands on 10/28/2013
Blue Diamond Hills Lights
I shot this video from my backyard in the Summerlin area of Las Vegas, Nevada on the night of February 21, 2017, and during the day of February 8, 2017.
I had to put this video out. Too many people believe that the lights on this hill are off-road vehicles. There is no way that is possible. The land on this small mountain is under BLM control. It is also very close to National Conservation land. Riding any motorized vehicles is strictly forbidden and carries a huge fine if caught. A local friend climbed it twice looking for evidence of motorized vehicles and found only his own footprints. Whatever these are they are extremely strange. I have videos of the same objects lining up in the air (as many as 12 or 13 of them) in a perfectly horizontal row which would be impossible if they were on the ground. I have checked and double checked and no clubs, businesses or anybody else has been riding up there. The only legal place to drive off-road vehicles is about 30 miles from here out at the Nellis Dunes. My wife, me and our dog attempted to climb it a couple weeks ago so I could prove the soil up there was undisturbed but we couldn't find any way to get up there. I believe that the lights are very similar to the "Marfa Lights" in Texas.
I had to put this video out. Too many people believe that the lights on this hill are off-road vehicles. There is no way that is possible. The land on this small mountain is under BLM control. It is also very close to National Conservation land. Riding any motorized vehicles is strictly forbidden and carries a huge fine if caught. A local friend climbed it twice looking for evidence of motorized vehicles and found only his own footprints. Whatever these are they are extremely strange. I have videos of the same objects lining up in the air (as many as 12 or 13 of them) in a perfectly horizontal row which would be impossible if they were on the ground. I have checked and double checked and no clubs, businesses or anybody else has been riding up there. The only legal place to drive off-road vehicles is about 30 miles from here out at the Nellis Dunes. My wife, me and our dog attempted to climb it a couple weeks ago so I could prove the soil up there was undisturbed but we couldn't find any way to get up there. I believe that the lights are very similar to the "Marfa Lights" in Texas.
Uriasii descoperiti in Romania
Toata lumea a auzit de personajele uriase din legende, uneori numiti ciclopi sau capcauni. Acesti giganti au fost, in general, prezentati ca fiind creaturi atat de mari incat pamantul se cutremura atunci cand mergeau.
Din cate se pare, acestia nu sunt simple caractere de poveste, avand in vedere faptul ca ramasitele lor au fost gasite peste tot in lume. Existenta civilizatiei lor ramane si in zilele noastre un mister si exista chiar un fel de secret in aceasta privinta, o conventie tacuta de a ascunde orice dovada a existentei lor sub pres.
In perioada anilor 1940, arheologii supervizau sapaturile unui dig din Argedava, Romania. Sapaturile aveau ca scop cautarea de artefacte nepretuite in ruinele a ceea ce a fost odata cea mai mare citadela a liderului dac Burebista. Localnicii au realizat cea mai mare parte a sapaturilor si au fost foarte bucurosi sa fac un ban in plus in acele vremuri foarte grele.
Printre acestia s-a aflat si Ionita Florea, acum un om in varsta de optzeci de ani. El a fost cel care a dezgropat un craniu enorm, de doua sau de trei ori mai are decat unul obisnuit. Atunci cand el le-a prezentat arheologilor descoperirea, muncitorii au fost imediat indepartati si cercetatorii au reluat sapaturile. Descoperirile lor au fost incarcate in camioane si transportate la mare distanta, in cel mai mare secret. Pana la sfarsitul sapaturilor, acestia au adunat in jur de 80 de schelete, cele mai multe dintre acestea fiind complete. Ei au recuperat, de asemenea, vase ceraimce gigant pline cu grane.
In ziua de astăzi nimeni nu știe unde se afla aceste schelete gigant
Acesta nu este un incident izolat. In ultimii ani, satenii din Scaieni au descoperit un cimitir al gigantilor in timp ce plantau o livada de mere. Si in acest caz, dimensiunea craniilor descoperite a fost ceea ce a uimit pe toata lumea. Alaturi de scheletele complete, satenii au mai gasit, de asemenea, fragmente ceramice, bijuterii si statuii ciudate din metal mari de 0.90 m inaltime. O echipa de arheologi a venit la fata locului, a realizat sapaturi si apoi a disparut. Nici macar o singura declaratie publica nu a fost facuta, iar localnicii refuza sa discute despre ceea ce s-a intamplat dupa ce au anuntat descoperirea facuta.
Au fost redusi la tacere? Acest eveniment face parte dintr-o conspiratie mult mai mare?
Exista mai multe legende despre giganti in zona respectiva. Potrivit folclorului din zona, gigantii au locuit in muntii si in padurile din jurul localitatii Scaieni. De fapt, tronuri uriase au fost gasite sculptate in munte, intr-o zona inaccesibila fiintelor umane obisnuite. Legendele spun ca exista doua galerii subterane uriase in munte, care detin comorile antice ale gigantilor. Ar putea fi aceste legende mult mai aproape de adevar decat s-ar crede? Daca le-ar gasi, oare ce povesti ne-ar spune?
In anul 2009, un canal de stiri din tara noastra a inceput o ancheta despre giganti si despre tunelurile secrete din Muntii Bucegi. In timp ce acheta canalului de stiri era televizata, acestia au primit un apel telefonic in direct de la un om care a refuzat sa-si dezvaluie identitatea. Jurnalistii au fost amenintati sa opreasca ancheta lor in curs de desfasurare. Exact asa cum a spus omul misterios, jurnalistii aveau de-a face cu “un joc periculos”.
“Nu mai vorbiti despre Bucegi. Informatiile de genul acesta nu ar trebui sa fie facute publice…exista anumite structuri care se ocupa de cazuri, precum acesta. Nu doriti sa ne cunoasteti, nu va doriti sa ne luati interviu. Asta este tot ceea ce am de spus.” Apoi, omul misterios a inchis telefonul, iar transmisia a fost intrerupta. A fost aceasta o faza orchestrata sau a fost un caz de musamalizare in direct? Jurnalistii sunt singurii care cunosc acest lucru, dar refuza sa discute subiectul.
O coincidenta interesanta este reprezentata de faptul ca spatiul aerian de deasupra Platoului Bucegilor este o zona restrictionata de zbor. Multe surse indica faptul ca cei de la CIA ar fi implicati.
Incidente ca acestea au loc peste tot in lume. Exista o lipsa distincta de dovezi fizice ori de cate ori oamenii raporteaza descoperirile unor schelete uriase. Autoritatile ajung primele la fata locului, lasand in urma sapaturi acoperite in graba si oameni care refuza sa vorbeasca. Am putea presupune ca ceva foarte ciudat se intampla in aceste cazuri misterioase. (sursa: e-dimineata)
Descoperirea care ne schimba viitorul !
NASA a dezvăluit ca sunt trei planete care pot susține viata!
NASA a descoperit șapte explanete de mărimea Terrei într-un singur sistem solar, denumit Trappist-1, aflat la o distanta de 40 de ani-lumina fata de Soare.
Anunțul a fost facut de cercetatorii de la NASA prin intermediul unei conferinte de presa care are loc la ora transmiterii acestor informatii. Conferinta de presa este difuzata pe site-ul oficial al Agentiei spatiale americane.
Descoperirea a fost facuta de astronomii americani cu ajutorul telescopului spatial Spitzer si al mai multor telescoape terestre. Descoperirea reprezinta un nou record in domeniul cercetarii spatiale, deoarece este pentru prima data când a fost identificat un sistem solar in care toate cele sapte planete ale sale au dimensiuni similare cu Terra.
Cercetatorii de la NASA au precizat ca toate cele sapte exoplanete au potentialul de a contine apa in stare lichida.
Trei dintre ele se afla in zona locuibila din jurul stelei lor, in care viata este posibila.
Cele sapte exoplanete care alcatuiesc acest sistem stelar orbiteaza in jurul stelei Trappist-1, o stea rece cu densitate scazuta, aflata la o distanta de 40 de ani-lumina fata de Terra, transmite News.ro.
NASA a descoperit șapte explanete de mărimea Terrei într-un singur sistem solar, denumit Trappist-1, aflat la o distanta de 40 de ani-lumina fata de Soare.
Anunțul a fost facut de cercetatorii de la NASA prin intermediul unei conferinte de presa care are loc la ora transmiterii acestor informatii. Conferinta de presa este difuzata pe site-ul oficial al Agentiei spatiale americane.
Descoperirea a fost facuta de astronomii americani cu ajutorul telescopului spatial Spitzer si al mai multor telescoape terestre. Descoperirea reprezinta un nou record in domeniul cercetarii spatiale, deoarece este pentru prima data când a fost identificat un sistem solar in care toate cele sapte planete ale sale au dimensiuni similare cu Terra.
Cercetatorii de la NASA au precizat ca toate cele sapte exoplanete au potentialul de a contine apa in stare lichida.
Trei dintre ele se afla in zona locuibila din jurul stelei lor, in care viata este posibila.
Cele sapte exoplanete care alcatuiesc acest sistem stelar orbiteaza in jurul stelei Trappist-1, o stea rece cu densitate scazuta, aflata la o distanta de 40 de ani-lumina fata de Terra, transmite News.ro.
UFO Falls Over Georgia Sky
Margaret Pfeiffer was outside her house on Aug. 21, videotaping the aftermath of what she claimed were lightning strikes on her property, when she suddenly noticed a vey bright object in the sky heading quickly downward at an angle, according to OpenMinds.tv.
In one of her YouTube postings, Pfeiffer mentions that she lives in "west central Georgia," with no other details given.
Watch Pfeiffer's video of the strange object.
"I captured this after the fire from across the street here," Pfeiffer described on YouTube. "Say what you will, but this has no wings as a plane would have. Watch in full screen and keep pausing. There isn't even a shadow for the wing area. I believe this is a drone or UFO!!"
Several online reports say that the UFO "caused a severe lightning storm out of a clear blue sky." Really? Can anyone actually verify that this unusual brightly lit object had anything to do with possible lightning strikes in the area?
For the sake of credibility, these are the kinds of questions that need answering. But it doesn't detract from the interesting look of the object, seen below in close-up, as it plummets to the ground, disappearing behind trees.
So far, nobody has come forward claiming ownership or knowledge of whatever it was that fell out of the Georgia sky. Nor has any news emerged about wreckage of said object.
In the following video, another YouTube poster, wowforreeel, took Pfeiffer's original video (seen above) and slowed down the action for a better look.
The identity of the Georgia UFO is still up for grabs. ■
Obiectul „extraterestru“ de la Aiud
Obiectul „extraterestru“ de la Aiud: enigma piesei de aluminiu ce nu poate fi identificată de 40 de ani Obiectul misterios descoperit în anul 1973 Un obiect descoperit în anul 1973, de câţiva muncitori care lucrau la o balastieră pe malul Mureşului, lângă Aiud, nu a putut fi identificat timp de 40 de ani. Din acest motiv, unii susţin că este de origine extraterestră. Ştiri pe aceeaşi temă Cercetări arheologice la Tărtăria pe 2,5 hectare, cel mai mare şantier... Muncitorii au scos din pământ, de la peste 10 metri adâncime, trei corpuri, dintre care două erau asemănătoare, iar unul diferit. Chemat la faţa locului, un specialist a identificat două corpuri ca fiind fosile, iar al treilea ceva ce semăna cu un topor din metal. 
Obiectele au fost duse la Cluj-Napoca pentru a fi analizate amănunţit. Specialiştii din Cluj au identificat două fragmente de os din scheletul unui mastodont, dar nu au putut identifica ce reprezintă a treia piesă în greutate de aproximativ 2 kilograme. „Obiectul, lung de circa 20 de centimetri, lat de circa 12,5 cm şi gros de 7 cm, prezenta două goluri cilindrice, de diametre diferite, practicate astfel încât golul cu secţiunea mai redusă penetra către baza celuilalt, perpendicular. Golul cu diametrul mai mare prezenta în plus o ovalizare a părţii sale inferioare, efect ce părea a fi produs de un ax cu capul rotunjit, cu care s-ar fi asamblat. Pe suprafaţa sa inferioară cât şi lateral, obiectul prezenta urme ale unor lovituri repetate, dintre care unele au fost puternice. Toate detaliile remarcate sugerau faptul că piesa a facut parte cândva dintr-un ansamblu funcşional şi că a fost pierdută dintr-un motiv oarecare, în albia de atunci a raului“, a scris inginerul Florin Gheorghiţă, în cartea „Enigme in Galaxie“, apărută în anul 1983. Cercetările efectuate la Cluj au indicat că oasele găsite au aparţinut unui rinocer păros, animal care a trăit între perioadă cuprinsă între 10.000 de ani şi 80.000 de ani în urmă. Problemele au apărut atunci când s-a încercat datarea călcâiului de aluminiu. Supoziţii extraterestre „Repetatele analize metalografice aveau să ridice semne de întrebare şi mai mari. Astfel, din buletinul emis de centrul de cercetări ICPMMN (Măgurele) rezulta că metalul din care fusese realizată piesa era de fapt un aliaj complex, format din 12 elemente diverse, între care elementul principal, era aluminiul, în proporţie de circa 80%. Deci, piesa respectivă este un aliaj din aluminiu! Un aspect cu totul neobişnuit era existenţa unui strat anormal de oxid de aluminiu pe întrega suprafaţă a obiectului. Este ştiut faptul că acest metal se oxidează foarte greu în profunzime, în mod uzual acoperindu-se cu un strat superficial de oxid protector care limitează pătrunderea fenomenului de oxidare în masa metalului. Explicaţia cea mai plauzibilă pare a fi şi din acest punct de vedere, vechimea foarte mare a obiectului... Dar aluminiul a fost descoperit în laborator în anul 1825 de catre Oersted, şi producerea sa pe cale industrială a început abia în 1883... Într-un secol era practic imposibil sa se produca un strat de oxid atât de gros”, afirmă autorul Florin Gheorghiţa. Nimeni nu a putut să identifice obiectul sau să-i găsească vreo asemănare cu un produs al omului. Excepţie a făcut un specialist în tehnica aviatică ce a sugerat că obiectul ar putea fi talpa unuia dintre suporţii de aterizare, de la un aparat de zbor nu prea mare, care în coborâre, se aşeaza lent pe sol. O mostră din obiect a fost analizată în Elveţia, unde s-au confirmat rezultatele buletinului de la Măgurele. Unii specialiştii au spus că ar avea o vechime de 250.000 de ani. Rezultatele analizelor efectuate indică faptul că obiectul ar avea între 400 de ani şi 80.000 de ani. „Călcâiul“ de la Aiud este şi astăzi în custodia Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca.
Acest călugăr meditează într-un cazan cu ulei încins, deasupra focului.
Călugării budiști din provincia thailandeză Nong Bua Lamphu practică un ritual de meditație total neobișnuit. Un călugăr meditează în poziția lotusului într-un cazan cu ulei încins, deasupra focului. Pe parcursul rugăciunii, călugărul pare a suporta fără dificultate căldura dogoritoare în mijlocul căreia este așezat. Bulele ce se ridică la suprafață par a fi un indiciu clar că uleiul în care este așezat călugărul fierbe cu adevărat.
Abilitatea acestor călugări de a sfida legile fizicii este catalogată de unii drept „magie”, în vreme ce alții sunt de părere că la mijloc este o șarlatanie. Potrivit profesorului Jessada Denduangboripant, de la Universitatea Chulalongkorn, nu există nicio dovadă că uleiul fierbe cu adevărat. „Singurul mod de a dovedi că este o înșelătorie este să măsurăm temperatura uleiului în care stă călugărul. Uleiul nu arată ca și cum ar fierbe, iar cazanul arată pur și simplu ciudat. Recipientul ar putea avea fund dublu, pentru a izola căldura”, afirmă Denduangboripant.
Profesorul nu se oprește aici. El afirmă că există mai multe modalități prin care această iluzie poate fi reprodusă, așa cum a demonstrat într-o prezentare video din 2012, în care pare că atinge uleiul în fierbere fără să se rănească. Trucul constă în adăugarea unei cantități de apă înainte de a turna uleiul. Astfel, apa va absorbi toată căldura, iar uleiul nu va mai atinge punctul de fierbere.
Potrivit descrierii clipului YouTube în care călugărul face acest exercițiu incredibil, „pe suprafața vasului este pus un mănunchi de ierburi, pentru a reduce căldura, însă aceasta nu scade cu nimic gradul de periculozitate al exercițiului. Prin realizarea acestei probe, călugării budiști își dovedesc forța și determinarea în fața credincioșilor.”
Sursa: OddityCentral.com
Misterele trecutului
Care este secretul acestui craniu uman cu 16 găuri?
Craniul aparţine unui italian care, în secolul al XV-lea, a fost decapitat de turci, împreună cu alte câteva sute de creştini, atunci cînd a refuzat să-şi renege credinţa şi să treacă la Islam.
Întâmplarea s-a petrecut la 14 august 1480, când o armată otomană, sub comanda lui Gedik Ahmed Paşa, a asediat oraşul italian Otranto. După un asediu de 15 zile, oraşul a fost cucerit. Toţi bărbaţii de peste 50 de ani au fost măcelăriţi, iar femeile şi copiii mai mici de 15 ani au fost fie ucişi, fie duşi în robie.
Celor peste 800 de bărbaţi rămaşi li s-a poruncit să se convertească la Islam. Întrucât au refuzat, au fost duşi pe un deal din apropiere şi decapitaţi unul câte unul.
Ei au rămas cunoscuţi sub numele colectiv de „martirii din Otranto”, fiind beatificaţi în 1771 şi canonizaţi în 2013 (adică trecuţi în rândul sfinţilor, conform concepţiilor Bisericii Catolice); astăzi ei sunt patronii oraşului Otranto, iar rămăşiţele lor sunt păstrate în catedrala oraşului, în 5 dulapuri mari cu geamuri.
Unul dintre cranii atrage în mod deosebit atenţia prin faptul că este presărat cu numeroase orificii şi scobituri, perfect rotunde, al căror rost a rămas, până de curând, neexplicat.
Recent, totuşi, cercetătorii de la Universitatea din Pisa au publicat, în Journal of Ethnopharmacology, un articol în care prezintă o ipoteză explicativă, aducând argumente istorice în acest sens.
După părerea lor, craniul a fost sfredelit (probabil în 1711, când craniile au fost aranjate în dulapurile de sticlă din catedrală) pentru a se obţine astfel pulbere de oase, utilizată la vremea aceea în scop medical, pentru tratarea unor afecţiuni neurologice despre care se credea că sunt provocate de influenţe magice sau demonice.
În Pharmacopée universelle, un tratat amplu despre preparatele farmaceutice, chimistul francez Nicolas Lémery (1645 –1715) menţiona că pulberea obţinută dintr-un craniu de om ar fi fost efecientă în tratarea „paraliziilor, a apoplexiilor, a epilepsiei şi a altor boli ale creierului.
Asemenea prescripţii erau cunoscute încă din Evul Mediu, iar cea mai apreciată (considerată cea mai eficace) era pulberea obţinută din craniile unor „sfinţi” (indivizi declaraţi ca atare de biserică) sau a unor persoane care muriseră de moarte violentă şi nu fuseseră îngropaţi, aşa cum s-a întâmplat cu martirii din Otranto.
Capul – care adăpostea creierul – era considerat cea mai importantă parte a corpului uman; se credea că el era sediul unor forţe spirituale invizibile care rămâneau active chiar şi după moarte. De aceea, pentru obţinerea pulberii terapeutice, erau socotite mai bune craniile unor oameni care muriseră brusc şi violent decât craniile oamenilor care zăcuseră bolnavi mult timp înainte de a muri sau care fuseseră dezgropaţi dintr-un cimitir; în cazul primilor, respectivele puteri spirituale se păstraseră aproape în întregime, în vreme ce, la ceilalţi, aceleaşi forţe fuseseră deja consumate, fie de boală, fie de şederea în pământ.
În cazul craniului perforat din Otranto, 8 din cele 16 găuri sunt perforaţii complete, celelalte fiind scobituri rotunde. Forma găurilor i-a condus pe cercetători la concluzia că ar fi fost făcute cu un anumit tip de instrument de trepanaţie, cu o lamă de formă rotunjită; prin utilizarea unui asemenea instrument, nu este decupată o porţiune din osul craniului, ci se obţine doar pulbere de os.
Craniul cu perforaţii din Otranto devine astfel o dovadă solidă în sprijinul menţiunilor istorice privind folosirea în trecut a pulberii de craniu uman ca ingredient în preparatele farmaceutice.
Sursa: Live Science
Abonnieren
Posts (Atom)