Cea mai masiva galaxie

Cea mai masiva galaxie

 

In luna mai, unul din cele mai mari telescoape, numit „Subaru” de 8,2 m in diametru, a descoperit cea mai masiva galaxie.

Roiul de galaxii Abell 3827. Pata mare, galbuie la culoare, este cea mai masiva galaxie descoperita pana in prezent. Foto: R. Carrasco et al., Gemini Observatory/AURA

Galaxia face parte dintr-un roi (Abell 3827) aflat la 1,4 miliarde de ani lumina departare. Este cea mai mare galaxie din roi si „torneaza” in centrul acestuia. Este de tip „cD” (central Dominant galaxy) adica cea mai mare galaxie eliptica dintr-un roi de galaxii. Astronomii au observat ca majoritatea roiurilor de galaxii au in centru o galaxie eliptica care a primit titulatura de „galaxie cD”.
Galaxia ESO 146-IG 005 este cu mult mai masiva decat a noastra, avand o masa de 30 de mii de miliarde de ori mai mare decat masa Soarelui. Galaxia noastra are o masa de 400 de milioane de ori mai mare decat  a Soarelui, deci ESO 146-IG 005 este monstruos de obeza.
Oare cum de a ajuns galaxia atat de masiva? Simplu. Prin „inghitirea” galaxiilor vecine. De obicei intr-un roi de galaxii se produc frecvent coliziuni, iar cele mai mari pastreaza o parte din galaxiile mici. Cu timpul se ajunge ca unele galaxii sa devina supermasive, cum este si cazul lui ESO 146-IG 005.  Marind imaginea, in interiorul galaxiei se vad nucleele altora. Acestea sunt mai greu de „digerat”, fiind constituite din multe stele si eventual o gaura neagra.

Zoom spre centrul galaxiei. In ea se vad nucleele galaxiilor contopite cu aceasta. In jurul ei se vad arce luminoase, imagini deformate de masa galaxiei. Foto: R. Carrasco et al., Gemini Observatory/AURA

Cum si-au dat seama astronomii de valoarea masei galaxiei? Raspunsul este relativ simplu. Masele mari curbeaza spatiul iar lumina care vine de departe este nevoita sa se curbeze. Astfel, in jurul galaxiilor foarte masive apar arce luminoase, imagini deformate ale galaxiilor aflate cu mult in spatele galaxiei masive care curbeaza spatiu. Studiind forma acestor arce luminoase, astronomii isi pot da seama ca masa galaxiei perturbatoare.
Sursa: Gemini Observatory

Cel mai indepartat roi de galaxii

O echipa de astronomi a identificat cel mai indepartat roi de galaxii. Speram ca acolo la 9,6 miliarde de ani lumina de Soare, lucrurile sa mearga mai bine decat la noi…

Roiul de galaxii SXDF-XCLJ0218-0510. Nu are un nume frumos dar este cel mai indepartat roi de galaxii descoperit. Foto: Max-Planck-Institut für extraterrestrische Physik

Daca doresti sa observi cele mai indepartate galaxii ai nevoie de un telescop sensibil la infarosu. Motivul este expansiunea universului. Galaxiile indepartate fug de noi cu o viteza mare, iar lumina emisa de ele este alungita spre rosu. Chiar daca sunt galaxii normale, asemanatoare cu a noastra, toata radiatia ce vine de la ele este in partea spre infrarosu a spectrului electromagnetic.
Dupa ce ai identificat galaxiile indepartate (apar mai stralucitoare in infrarosu decat in alte lungimi de unda), trebuie sa determini daca fac parte dintr-un roi. Acest lucru se poate face observand emisia de raze-X din acea zona. Intre galaxii exista gaz care se incalzeste pana la milioane de grade din cauza ciocnirilor dintre galaxii.
Toate aceste observatii ne arata ca galaxiile indicate de sageti se afla la 9,6 miliarde de ani lumina si fac parte dintr-un roi. Roiul este cel mai indepartat descoperit, cu 400 de milioane de ani lumina mai departe decat cele descoperite pana in prezent.
Descoperirea s-a facut folosind telescoapele Subaru  (observatii in infrarosu) si telescopul spatial XMM-Newton (pentru observatiile in raxe-X).
Astronomii cauta cele mai indepartate (si mai vechi) roiuri de galaxii pentru ca doresc sa afle cand au inceput sa apara acestea.

Tag-uri: Galaxii, Roiuri de galaxii

Imaginea saptamanii

Va invitam din nou in emisfera sudica pentru a observa una dintre cele mai frumoase maternitati stelare, cea din jurul stelei R Coronae Australis, aflata in centrul imaginii.

Maternitatea stelara din jurul stelei R
Coronae Australis intr-o imagine obtinuta de instrumentul Wide Field Imager (WFI) al
telescopului MPG/ESO de 2.2 metri din observatorul La Silla, Chile. Foto: ESO

Portretul de mai sus a fost obtinut cu instrumentul Wide Field Imager (WFI) al telescopului MPG/ESO de 2,2 metri si este un mozaic format din 12 imagini.

Nebuloasa se afla la o departare de 420 de ani lumina in constelatia Corona Australis si este una dintre regiunile pe care le numim maternitati stelare, unde stele foarte tinere sunt inca inconjurate de gazul si praful din care s-au format.

Radiatia intensa emisa de aceste tinere si foarte fierbinti stele nou-nascute interactioneaza cu gazul inconjurator iar lumina este fie reflectata, fie re-emisa intr-o alta lungime de unda. De aici atractivele culori in care se prezinta nebuloasa, de exemplu zona in albastru deschis reprezinta lumina emisa de stele si reflectata de particulele minuscule de praf interstelar.

Tinerele stele din grup sunt similare Soarelui ca masa si nu emit suficienta radiatie ultravioleta pentru a ioniza suficient hidrogen inconjurator. In consecinta, nebuloasa nu straluceste in nuante de rosu cum se intampla in multe maternitati stelare unde stelele sunt mai masive.

Tag-uri: Imaginea saptamanii, Nebuloase, Stele

Noi imagini de la telescopul WISE

Din 14 ianuarie cand si-a inceput misiunea, telescopul WISE nu a pierdut deloc timpul: dupa ce a anuntat descoperirea primului sau asteroid si curand dupa aceea a primei comete, saptamana trecuta au fost facute publice cateva noi imagini.

Un nou mod de a privi galaxia Andromeda. Foto: NASA/JPL-Caltech/UCLA

Imaginea saptamanii - frumoasa spirala

Galaxia NGC 6118 se afla in constelatia Serpens, la 80 de milioane de ani lumina departare de noi.

Galaxia NGC 6118. Foto: ESO

Bratele spirale care par ca se desfasoara din nucleu sunt iluminate de miliarde de stele tinere (albastre la culoare). Chiar daca se foarte indepartata de noi, telescopul de 8,2 m in diametru (VLT) din Chile „o vede” de parca ar fi chiar „dupa colt”.
In 2004 in bratele spirale ala galaxiei  a aparut o stea noua, o supernova.
Privind la miliardele de stele din galaxie ne putem intreba daca pe una din planetele de acolo exista ochi ce privesc spre galaxia noastra, intrebandu-se acelasi lucru.